Rezumat al propunerilor legislative din luna aprilie. Cum a votat senatorul Virgil Chițac?!

Senatorul independent Vergil Chițac a lansat al doilea număr al periodicului „Luna trecută în Parlament“. Acesta conține un scurt rezumat al propunerilor legislative din luna aprilie, însoțit de câteva considerente personale ale parlamentarului de Constanța.
 
Luna trecută, parlamentarii au avut de adoptat L 158/2018 - propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenței exercitării demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Propunerea legislativă elimină o discriminare ce există în Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Astfel, în cazul avocaților este incompatibilă cu statutul lor exercitarea oricărei activități cu excepția celor didactice, dar numai în învățământul superior juridic. Această reglementare restrictivă creează un tratament diferit și nejustificat la care sunt supuși avocații fată de executori judecătorești, notari publici, consilieri juridici sau magistrați. Ca atare, propunerea adoptată de plenul Senatului este aceea de a lărgi cadrul de activități
compatibile cu exercitarea profesiei de avocat incluzând activități și funcții didactice din
învățământul superior (indiferent de profil), activități de cercetare juridică ori de creație tehnico-științifică.
 
Proiectul de lege a fost adoptat și trimis spre dezbatere la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
 
Un alt normativ aflat în atenția parlamentarilor senatori a fost L 147/2018 - proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Modificarea Legii nr. 217/2003 privind violența în familie era necesară pentru transpunerea în legislația românească a prevederilor Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016.
 
Măsurile vizează, printre altele, prevenția şi educația prin elaborarea și difuzarea de materiale documentare, includerea în programa școlară a subiectelor privind egalitatea între bărbați și femei, adaptate nivelului de înțelegere al elevilor, cunoașterea reală a fenomenului și alocarea unui buget adecvat necesităților. Proiectul de lege a fost adoptat și trimis spre dezbatere la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
 
L 106/2018 - propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost un alt act normativ aflat în procedură parlamentară în Senat. Propunerea legislativă a vrut să instituie o condiție suplimentară pentru a fi numit judecător la Curtea Constituțională, respectiv aceea de nu fi fost membru al unui partid politic în ultimii 9 ani.
Proiectul de lege a avut aviz negativ dat de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, aviz ce a fost confirmat prin votul plenului, ca atare, propunerea a fost respinsă.
 
„Nu pot să nu observ că majoritatea membrilor Curții Constituționale sunt foști membri ai partidelor politice. Și nici nu este de mirare, atât timp cât cei nouă judecători sunt numiți în conformitate cu Constituția după următorul algoritm: trei de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României. Curtea Constituțională a fost acuzată de-a lungul timpului că ia decizii în favoarea puterii politice, uneori încălcându-și propria jurisprudență. Mărturisesc că și eu am acest sentiment, ca atare, sunt un puternic susținător al unei Curți Constituționale alcătuită din judecători independenți din punct de vedere politic.
 
Însă propunerea de față nu putea fi considerată o soluție fără a avea probleme de constituționalitate din următorul raționament. Articolul 143, Condiții pentru numire, din Constituție prevede: «Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea
juridică sau în învățământul juridic superior».
Or, a introduce prin lege o condiție suplimentară cum este aceea de a nu fi fost membri ai unui partid politic în ultimii 9 ani ar însemna să adăugăm la Constituție.
 
Concluzionând, voi spune că soluția trebuie să vină odată cu modificarea Constituției, care trebuie schimbată din mai multe perspective: Curte Constituțională independentă politic, republică parlamentară sau republică prezidențială, normă de reprezentare în Parlament a românilor din străinătate, de exemplu”, apreciază senatorul Vergil Chițac într-o notă personală.
 
Alt act normativ aprobat de senatori a mai fost L 77/2018 - propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii 448/2006 privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii 448/2006 privind promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin crearea unui cadru legal pentru ca evaluarea, reevaluarea și încadrarea în grad și tip de handicap, în cazul persoanelor nedeplasabile, să se efectueze la domiciliul sau reședința persoanei în cauză.
 
Guvernul a motivat că nu are resursele necesare pentru o astfel de modificare, iar Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dat aviz negativ. Votul în plen a fost pentru respingerea legii. „Am votat în favoarea acestui proiect de lege. Este inuman să condiționezi plata ajutoarelor sociale sau a pensiilor de handicap de prezentarea unor persoane nedeplasabile în fața unei comisii. Mai ales că am dubii legate de buna-credință și profesionalismul unor astfel de comisii, dintr-o experiență familială. Pe scurt, vi se pare normal ca o persoană care se prezintă în fața comisiei cu un diagnostic de boală Alzheimer să nu capete starea de handicap permanent și să fie rechemată după doi ani? Ca și când o afecțiune degenerativă și progresivă a creierului mai poate fi reparată“, susține parlamentarul constănțean într-o considerație personală legată de acest normativ.