„Nu poti sa strigi la turist «Fereste, ca trece caruta!»" (galerie foto)

În prezent, la Herghelia Mangalia sunt organizate mai multe runde de licitaţii, în urma cărora, până la ora actuală, au fost vânduţi 14 cai din cei 59

Una dintre cele mai reprezentative unităţi, pepinieră de pursânge arab din Europa, Herghelia Mangalia, se redeschide turiştilor ce vor sosi, în câteva săptămâni, la malul mării. Cei 340 de cai pursânge arab şi şase ponei sunt pregătiţi să fie admiraţi de clienţii litoralului sudic, aici fiind organizate atât ore de echitaţie, cât şi plimbări pe malul mării.
Herghelia Mangalia se trezeşte la viaţă, aici având loc curăţenia de primăvară. Angajaţii unităţii au trecut deja la pregătirea campaniei agricole de primăvară, urmând ca, zilele acestea, să aibă loc licitaţiile pentru lucrările de însămânţare. Tot din această lună, Herghelia Mangalia se redeschide cu o serie de servicii oferite iubitorilor sporturilor ecvestre.
Astfel, viitorii turişti, dar şi localnicii care îndrăgesc caii de rasă, pot vizita unitatea din Mangalia în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 9.30 şi 18.00, şi în week-end, între 8.30 şi 18.00, preţul unui tur al hergheliei fiind de 2 lei pentru elevi şi studenţi, 10 lei pentru adulţi şi 6 lei de persoană pentru grupurile organizate. Orele de echitaţie pe unul dintre cei şase ponei (40 lei/oră) sau pursânge arab (60 de lei/oră) se pot face în fiecare zi, între 10.30 şi 18.00, şi sâmbătă şi duminica, între 9.30 şi 18.00. Abonamentele sunt 300 de lei pentru pursânge arab (şase ore plătite şi una gratuită) şi 200 de lei pentru ponei. Ora de călărie în padoc este 60 de lei, iar în spaţiu deschis (pe malul mării, în pădure etc) - 150 de lei. Filmările, fotografiile profesioniste sunt 500 de lei/oră/cal, iar plimbările cu trăsura trasă de un pursânge este 80 de lei/oră.
În prezent, la Herghelia Mangalia sunt organizate mai multe runde de licitaţii, în urma cărora, până la ora actuală, au fost vânduţi 14 cai din cei 59. Caii au fost adjudecaţi de crescători particulari din toată ţara, preţul acestora fiind cuprins între 1.100 lei şi 11.000 lei.

Conducerea hergheliei nu ştie de proiectul parcului de distracţii

Referitor la realizarea unui parc dedicat agrementului, cu specific „cinematografic", conducerea unităţii ne spune că, deocamdată, nu „vede" unde anume ar putea fi înfiinţat acesta. „Au avut loc discuţii cu primăria, din iunie anul trecut. De atunci am mai discutat cu primarul Mihai Tusac de vreo două ori. Eu nu pot spune decât că acest parc nu se poate face, cel puţin nu la noi în unitate. Domeniul hergheliei este unul al statului român şi orice colaborare trebuie realizată la nivel central - la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi la Direcţia Silvică Constanţa. Eu, personal, nu cunosc niciun parteneriat în acest sens", afirmă şeful Hergheliei Mangalia, ing. Constantin Ancuţa.
Acesta mai spune că „toată lumea are dreptul să viseze, dar una este producţia şi alta divertismentul. Aici, la herghelie, e vorba despre producţie şi nu de agrement. La noi circulă utilaje, căruţe, se strânge bălegar. Nu poţi să strigi la turistul venit în parc de distracţii: «Fereşte, că trece căruţa!»", spune Constantin Ancuţa.
Mai mult, investiţiile ce ar trebui făcute pentru un parc dedicat divertismentului ar urma să fie realizate pe termen lung, de cel puţin zece ani şi cu forte mulţi bani. Şeful hergheliei ne-a declarat că, de-a lungul timpului, au „bătut" la poarta unităţii foarte mulţi investitori - bulgari, italieni, nemţi -, care s-au arătat încântaţi de potenţialul turistic al acesteia. Însă, „aşa cum au venit, aşa s-au dus", spune ing. Constantin Ancuţa.

Zona hergheliei - arie protejată de Guvernul României

Edilii locali ştiu, probabil, cel mai bine unde doresc să înfiinţeze parcul de distracţii. Va fi „centrat pe zona Hergheliei Mangalia", ce ar cuprinde, afirmă aceştia, pe lângă spaţiul generos destinat clădirilor din lemn, asemănătoare aşezărilor vestului sălbatic, şi zonele pentru „show-uri specifice filmelor western, atacuri ale diligenţelor şi dueluri călare" (www.mangalia.ro).

Desigur, acest lucru nu se va face, din păcate, nici în partea de nord a hergheliei (zonă destinată exlusiv furajelor pentru cele aproape 400 de cabaline de la unitatea din Mangalia), nici în sudul unităţii (zonă cu loturi private şi prin care trec şi trenurile CFR), dar nici în vest. Aici se află mlaştina hergheliei, cu o suprafaţă de 98 de hectare, declarată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1581 din 08/12/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2006, şi aflată pe site-ul APM, drept rezervaţie naturală. Unde, firesc, nu se poate nici construi, dar nici tulbura în vreun fel ecosistemul, prin fluxul prea mare de oameni şi utilaje.
Rămâne, deci, nordul hergheliei - zona hipodromului. Acesta are 20 de hectare, însă nu poate fi utilizat pentru construcţii improvizate, ci, poate, doar pentru „atacurile diligenţelor şi duelurilor călare".

Caii de la Mangalia, recunoscuţi la nivel internaţional

„Linia" Shagya Arab are o istorie aparte, fiind o încrucişare între caii moldoveneşti de la Rădăuţi şi un pursânge arab, Shagya, care a fost adus, în 1836, în Ungaria, la Herghelia de la Babolna. Cele două rase stau la baza cailor Shagya de la ora actuală, din care există la Mangalia mai multe exemplare, folosite mai ales la tracţiune, datorită fizicului mult mai robust decât al celor pursânge arab. Shagya Arab de la Mangalia figurează în orice „catalog" internaţional al rasei pentru puritatea şi nobleţea exemplarelor.
La polul opus, calul pursânge arab de la Mangalia, cu talie mică, este foarte uşor de îngrijit, consumă puţină hrană şi este destul de rezistent. Are un temperament relativ plăcut, potrivit pentru echitaţie şi agrement. Înfiinţată în anul 1926, Herghelia Mangalia a dispus, la început, de cai arabi aduşi de la Jegălia, Cislău şi Rădăuţi, fiind deschisă oficial în 1929. Între 1936 - 1941 s-au importat din Polonia noi „linii" de pursânge: El-Sbaa şi Nedjari. Astfel că, în prezent, la Herghelia Mangalia se află cai proveniţi din astfel de „linii de sânge" - Siglavy Bagdady (adus de la Herghelia Rădăuţi), El Iman („linie" egipteană, adusă din Germania), Ibn Galal („linie" egipteană, adusă din Ungaria, Germania), Cygaj („linie" poloneză), Gazal („linie" ungurească), Mersuch („linie" ungurească), Nedjari („linii" franceze şi poloneze).
Un cal bine îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viaţă, cel mai „bătrân" exemplar din herghelie fiind, la ora actuală, o iapă de 27 de ani. Dar „recordman"-ul de vârstă de la Herghelia Mangalia a fost Nedjari, armăsarul Regelui Mihai, care a murit la „venerabila" vârstă de 34 de ani, în 1946. Caii pursânge arab din Mangalia sunt vedetele incontestabile ale mai multor filme româneşti, turnate la malul mării. Un exemplu de film este „Mihai Viteazul", unul dintre fanii declaraţi ai cailor de aici şi nelipsit în timpul verii de la cursele de galop fiind regizorul Sergiu Nicolaescu.