17 Dec, 2010 12:12
1243
Managerul Spitalului Clinic
Judeţean de Urgenţă Constanţa, Dănuţ Căpăţână, nu are nici un regret că a
schimbat şefi de secţii. Spune însă că nu a fost confortabil să disponibilizeze
angajaţi, dar, dacă foştii şefi de secţii strângeau „atenţiile" primite
de la pacienţi şi nu le băgau în propriile buzunare, ar fi reuşit să-şi
modernizeze singuri zonele pe care le conduceau. Cel puţin asta este opinia
managerului, de unde şi întrebarea noastră firească: „Este aceasta o
încurajare a fenomenului şpaga dată medicului?". Răspunsul dr. Căpăţână a
fost: „Nu, dar un şef de secţie numai când iese pe holul spitalului nici nu
ştie de unde sar 50 de euro în buzunar. Dacă tot se întâmpla aşa, măcar puteau
să strângă acei bani, să pună mână de la mână acele atenţii şi să modernizeze
secţiile pe care le conduceau, în loc să plângă după funcţii". Şi, a mai
adăugat Căpăţână: „Eu nu sunt Băsescu sau alţi miniştri să urmăresc unde se
dă şpaga şi să stârpesc corupţia. Nu asta e misiunea mea. Misiunea mea este să
fie mai bine pentru pacienţi".
Reporter: Domnule manager, de când sunteţi
dumneavoastră la conducerea Spitalului Judeţean, aţi luat mai
multe măsuri controversate: aţi închis laboratorul, aţi făcut disponibilizări,
aţi modificat organigrama şi aţi făcut externalizări. Cui ajută aceste măsuri?
Dănuţ Căpăţână: De când am venit în acest spital, din
luna iunie a anului 2009, am avut un singur obiectiv, şi anume acela de a fi
cât mai bine pacienţilor. Aceste măsuri controversate sunt luate în urma unor
analize pe două planuri: o analiză financiară şi o analiză medicală. Dacă ne
referim strict la domeniile în care s-au făcut, să le spunem externalizări,
deşi un ele care s-au făcut sunt concesionări ale unor servicii, vă pot spune
că, de exemplu laboratorul, care lucra în jur de 60 de teste diferite - ceea ce
pentru un spital judeţean era absolut nesemnificativ -, putem lucra acum în jur
de 300 şi ceva de teste, iar cei care au concesionat serviciile pot trimite la
laboratorul central, unde se pot face peste o mie de teste diferite. Aceasta
ridică, evident, calitatea actului medical, iar din punct de vedere al
costurilor ne situăm acum, când lucrăm în plin, sub costurile de dinainte. Deci
este clar că este un câştig şi financiar, şi din punct de vedere medical. În
ceea ce priveşte hrana bolnavilor, trebuia în fiecare an, în momentul în care
se făceau licitaţiile - pentru că în momentul în care aveam bugetul trebuiau
făcute licitaţiile pentru alimente - să licităm de la pătrunjel şi până la
piper, sare şi aşa mai departe. Erau sute de hârtii care trebuiau completate,
era o mizerie de nedescris în blocul alimentar - şi asta vi-o spun cu toată
responabilitatea - şi ceea ce se întâmpla acolo nu avea nici un fel de control.
Acum plătim exact ceea ce consumăm. Este, dintr-o dată, un mare avantaj, plus
că, dacă nu suntem mulţumiţi de calitatea alimentelor, putem rezilia contractul
cu cel care prepară alimentele.
Rep.: Dar, în privinţa angajaţilor, aveţi
suficienţi acum sau aţi dat prea mulţi afară? - ştiţi că a fost scandal la
momentul disponibilizărilor...
D.C.: Să ştiţi că nu mi-a făcut nici o plăcere şi nu îmi face plăcere să
pun oamenii pe drumuri, pentru că şi eu sunt un salariat şi nimănui nu-i
convine să fie disponibilizat. Însă, trebuie să ne uităm la două lucruri: pe de
o parte este ordinul ministrului Sănătăţii, care ne obligă ca 70% din bugetul
spitalului să fie pentru salarii. Noi ajunsesem într-o situaţie absolut
ridicolă şi aveam aproape 90% salariile. Acesta este un aspect. Al doilea
aspect ţine de o eficientizare a costurilor pe anumite zone. A apărut un nou
normativ de personal. Acest normativ de personal îmi permite să devin mai
elastic faţă de cerinţele secţiilor. Noi în luna ianuarie, după ce vom muta
toate secţiile exterioare aici, mai puţin secţia de psihiatrie şi cea de
dermato-venerice, vom face o analiză şi ne vom uita foarte atent să vedem dacă
în această structură mai avem nevoie - că sigur va trebui să facem mici
corecţii. Probabil că va trebui să mai angajăm pe anumite secţii oameni, pe
altele poate să mai restrângem activitatea, iar pentru toate aceste lucruri să
ştiţi că ne uităm la cifre, şi anume la indicatorii de performanţă, pentru că,
până la urmă, o secţie trebuie să producă nişte servicii medicale, adică aceste
servicii medicale să fie plătite. Atâta timp cât nu produci servicii medicale,
este clar că nu-ţi justifici activitatea.
Rep.: Atunci, cum se justifică faptul
că domnul Renato Cristea, căruia i-a fost
desfiinţat postul de director administrativ, este în continuare angajat al
spitalului, cu un salariu de 120 de milioane, din câte am înţeles noi?
D.C.: Nu, suma este, vă daţi seama, este
eronată, este uriaşă. Este mai mare decât a managerului. Nu aş fi semnat
niciodată aşa ceva. Nu ştiu dacă dumneavoastră aţi fi semnat vreodată ca un subordonat
să aibă un salariu mai mare decât al dumneavoastră. Povestea este următoarea:
în momentul în care a fost modificată legea 95 şi s-a desfiinţat postul de
director administrativ eu am opinat şi atunci, şi îmi păstrez această opinie,
că s-a făcut o mare greşeală, pentru că, în spitale de genul spitalului
judeţean, o funcţie de director administrativ este imperios necesară datorită
multiplelor activităţi care se desfăşoară. Vă dau un singur exemplu: iarna
trecută, când ştiţi că a fost viscol şi zăpadă foarte mare, am avut nevoie de
cineva care să se ocupe, să coordoneze partea care se numeşte grup electrogen,
care este vital, pentru că au fost căderi de tensiune, şi-atunci trebuie să
existe cineva care să coordoneze acest serviciu administrativ. Pentru a putea
depăşi acest impediment privind desfiinţarea postului de director
administrativ, am recurs la o formulă care este absolut legală, şi anume am
încheiat un contract de prestări servicii cu firma domnului inginer Cristea Renato, dânsul fiind
desemnat de către firmă în poziţia de director administrativ. Deci firma
practic a preluat fişa postului de director administrativ şi răspunde de tot ceea
ce ar fi însemnat director administrativ. Iar suma, vă spun eu, nu este foarte
mare. Acum, când stăm de vorbă, practic firma ia aceeaşi bani ca atunci când
dânsul era salariat al spitalului.
Rep.: Ne spuneţi care este suma?
D.C.: Nu ştiu exact. Vreo 30 de milioane şi
ceva. Deci, nici vorbă de 120 de milioane.
Rep.: Legat tot de bani, la un moment dat Consiliul Judeţean Constanţa
luase iniţiativa de a vă sprijini prin montarea în oraş a unor cutii - să le
zicem - „ale milei", în care constănţenii să facă donaţii pentru spital. Care
este situaţia acum? Câţi bani s-au strâns? Mai există acele cutii?
D.C.: Da, o parte dintre ele mai există. Am
discutat şi am stabilit de comun acord cu Consiliul Judeţean să le mai
lăsăm până după sărbători, că poate de sărbători oamenii au un spirit mai
filantropic şi atunci poate mai strângem nişte bani. Din păcate, suma care s-a
strâns este un pic peste 150 de milioane, deci suma nu este foarte mare. Banii
ne vor fi viraţi la începutul anului viitor. Asta este. Fiecare a dat cât am
putut. Consiliul Judeţean a avut, zic eu, o iniţiativă lăudabilă, dar poate că
nu a fost aşa de bine „montată" şi mediatizată, de s-a ajuns să cadă în
derizoriu, dar să ştiţi că astfel de iniţiative există în toată lumea. Nu am
inventat noi roata. Prin diferite metode, spitalele încearcă să strângă bani
din donaţii, pentru că trebuie să trăiască şi din asemenea surse de venit.
Rep.: În momentul de faţă, ce datorii are spitalul judeţean, cum staţi la
puşculiţă?
D.C.: Stăm foarte bine. Şi asta, pe de o parte, pentru că a existat o
rectificare spre sfârşitul anului, în care ca buget avem acelaşi buget ca în
ultimele luni. Pe de altă parte, prin toate aceste reorganizări şi, evident,
prin disponibilizările făcute, banii care au rămas din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate îi
folosim pentru achiziţionarea de medicamente, pentru a plăti datoriile. În nici
un caz nu vrem şi nici nu se poate, legal, să terminăm anul cu datorii. Deci,
practic vom încheia anul 2010 - cred că e prima dată în istoria acestui spital
- încadrându-ne în prevederea bugetară.
Rep.: Referitor la Morga Spitalului, aţi acţionat în
această zonă pentru că aţi auzit că angajaţii de acolo îşi fac propriile
afaceri sau care a fost raţiunea?
D.C.: Da, este unul dintre motivele pentru
care am luat decizia de a face acest parteneriat. Nu este nici un secret, toată
lumea ştia că exista o adevărată „vânătoare", în momentul în care exista
un deces în spitalul judeţean, între cei care fac servicii funerare. Acesta a
fost un motiv. Un al doilea motiv a fost că nu avem suficienţi bani să
modernizăm noi morga, iar atunci am luat această decizie. Ea nu va interfera în
nici un fel în activitatea serviciului de anatomie-patologică, dimpotrivă, vor
avea la dispoziţie un spaţiu absolute civilizat şi inclusiv aparţinătorii vor
avea posibilitatea să negocieze civilizat cu o firmă şi să aibă un spaţiu în
care să poată să stea, aşa cum ar trebui să fie peste tot.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: