Legenda localităţii Greci şi a italienilor cioplitori care au îmblânzit Munţii Măcin

Comuna Greci din judeţul Tulcea se întinde la poalele celor mai înalte vârfuri din Munţii Dobrogei, dintre care cel mai falnic este vârful Greci (Ţuţuiatu) - 467 metri. Înainte, au existat cariere de granit, dar în prezent nu se mai exploatează aproape nimic.
Este o comună compusă dintr-un singur sat, organizarea aceasta fiind aleasă având în vedere suprafaţa foarte extinsă şi numărul mare de locuitori. Localitatea Greci este menţionată pentru prima dată în harta statistică din anul 1790, sub denumirea de Greczj. Se presupune că, la început, a fost locuită de greci. Odată cu începerea exploatării granitului la începutul secolului XIX, au fost aduşi pietrari din Italia, Grecia şi Bulgaria, urmaşii lor rămânând pe aceste meleaguri până în prezent, comunitatea italiană devenind o emblemă a comunei Greci.

Oricât de surprinzător ar părea, în localitatea Greci din județul Tulcea, majoritatea localnicilor vorbesc limba italiană. Povestea italienilor care s-au stabilit aici începe în anul 1885. Regele Carol I le-a dat misiunea italienilor de a îmbrăca în rocă sculptată Castelul Peleș, iar ei au găsit în Munții Măcinului materia primă pe care o căutau: granitul, o piatră dură și nobilă. Munții bătrâni și încărcați cu granit au fost motivul pentru care ei au rămas. Au sfidat timpul și și-au format aici familii. Meșterii din Friuli - Veneția, stabiliți la Greci, nu au vrut să mai plece. Au considerat că România este patria lor adevărată. Acum, cariera de piatră de la Greci este închisă. Oamenii iau granit de la Măcin și Turcoaia. Dar nu vor uita niciodată legendele despre hărnicia italienilor pietrari. Păziți de Sfânta Lucia să nu-și rănească ochii cu schijele de piatră, ei au fost adevărații îmblânzitori ai Munților Măcin.
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

tudorel

06 Nov, 2016 21:05

De fapt vârful Greci ( 467 m ) este denumit de localnici Ghiunaltu care provine din limba turcă ( reminiscențe ale trecutului) însemnând cel înalt. Vârful Tutuiatu este mai scund.

Articole asemanatoare

#Dobrogea144 Marius Horia Țuțuianu, deputat PSD Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

21 Nov 2022 2061

#citeșteDobrogea Sulina, file de poveste (I). Mai multe motive, o seamă de surse și primele izvoare istorice

01 Jul 2021 3914

#DobrogeaDigitală Dobrogea, „ca o corabie încărcată cu legende eşuată la un ţărm auster şi fabulos”

16 Dec 2020 2791

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, anul IV, nr.4, 1923 „Mai degrabă în voia lui Dumnezeu și a babelor descântătoare”

18 Jul 2020 3658

O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

09 Jul 2020 4076

Titus Cergău - învăţător și autor al unor cărţi şi articole dedicate legendelor Dobrogei

27 Feb 2020 64260

Surpriză la primul antrenament pe 2020 al HC Dobrogea Sud. Două legende ale Constanței, la pregătire (galerie foto)

06 Jan 2020 2528

Dobrogea în povești audio - un proiect cultural artistic de excepție

14 Nov 2019 2715

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 4543

Legendele Dobrogei antice (III) - Aventurile Argonauţilor în Pont şi pe Istru şi relatările autorilor antici (galerie foto)

17 Apr 2019 2879

Legendele Dobrogei antice (I) - „Pontul Stâng“, colonizarea greacă şi povestea prinţesei Helle (galerie foto)

15 Apr 2019 4407

Kurgan Vizir, misterioasa movilă de la Isaccea - legende şi adevăr istoric

04 Apr 2019 6134

Creştinismul în Dobrogea antică Legendele, tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea a IV-a - Martirii de la Niculiţel şi Sfinţii Pelerini (galerie foto)

07 Mar 2019 3838

Creştinismul în Dobrogea antică Legendele, tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea a II-a - Crucile de la Dervent (galerie foto)

27 Feb 2019 2643

Creştinismul în Dobrogea antică Tradiţia populară şi adevărul istoric. Partea I - Sfântul Andrei şi legendele (galerie foto)

26 Feb 2019 5328