Relicvă unică în România - un ghimpe din Coroana de spini a Mântuitorului va fi adusă la Bazilica „Sfântul Anton“ din Constanţa

Bazilica „Sfântul Anton de Padova“ din Constanţa va găzdui, în perioada1 - 6 aprilie, un fragment din Sfânta Coroană de spini a Mântuitorului Iisus Hristos. Pe parcursul acestor zile, preoţii Bazilicii stau la dispoziţia constănţenilor pentru rugăciuni, acatiste, Taina Spovezii şi alte devoţiuni şi binecuvântări.

Istoria acestei relicve este una controversată. Datând din anul 635, a avut un număr impresionant de posesori, cea mai interesantă perioadă surprinzând soarta relicvei în tipul detenţiei lui Vladimir Ghika la Jilava şi după moartea lui martirică. Documentele istorice şi declaraţiile unor contemporani ai Fericitului Vladimir Ghika au contribuit la descoperirea adevărului legat de acest preţios tezaur al credinţei creştine.
Astfel, istoria acestui fragment începe în anul 635, când Împăratul Heraclius din Bizanţ aduce la Constantinopol relicvele pătimirii lui Iisus Hristos, printre care şi Sfânta Coroană de spini, şi le adăposteşte în Capela Palatină a „Fecioarei Farului“. În ciuda nenumăratelor lupte date în Constantinopol, relicvele au rămas neatinse până când Regele Franţei, Ludovic al IX-lea, le-a cumpărat pentru o sumă exorbitantă, în aur, pentru adăpostirea lor iniţiind construirea celebrei capele Saint-Chapelle. În anul 1239, regele Ludovic a purtat Coroana de spini în procesiune, desculţ, în semn de umilinţă, pe o distanţă de aproximativ 120 de kilometri.
În timpul Revoluţiei Franceze, relicvele au fost preluate de Convenţie, fiind valorificate pentru aurul conţinut. Singura rămasă neatinsă a fost Coroana, aceasta fiind păstrată „ca un vestigiu care ar putea, eventual, interesa istoria“. În 1806, Împăratul Napoleon I a înapoiat Coroana de spini Cardinalului Belloy, pentru a fi depusă la Catedrala Notre-Dame din Paris.
 
Cum a ajuns spinul în posesia lui Vladimir Ghika

Conform lui Zaves Nicolae Cernea, la una din expunerile publice din Paris, un preot a scăpat relicvarul, care era foarte greu, şi un fragment din coroană s-a desprins, fiind inclus într-un relicvariu mai mic. Acesta a fost oferit de către Arhiepiscopia Parisului Monseniorului Vladimir Ghika.
 
Soarta relicvei în timpul detenţiei lui Vladimir Ghika la Jilava

Mărturie a faptelor inexplicabile, a vindecărilor făcute de Ghika în interiorul penitenciarului Jilava cu ajutorul acestui ghimpe, stă declaraţia profesorului Florea Costache: „Мonseniorul a fost un om de mare sprijin sufletesc în închisoarea noastră, dar era şi un mare doctor. Doctor în ce sens? În buzunarul hainelor avea un ghimpe, spunea el, din Coroana de spini a Mâtuitorului. Când cineva se îmbolnăvea de ceva, alerga la Monsenior (...), şi punea capul în poala sa, iar el aplica ghimpele acela ca pe un plasture pe locul durerii şi rostea în gând o rugăciune. Iar când se termina rugăciunea, bolnavul era vindecat. Cazurile acestea erau zilnice“, povesteşte prof. Costache.
În noiembrie 1953, a avut loc o mare percheziţie la Jilava, în urma căreia un ofiţer i-a luat ghimpele lui Vladimir Ghika. Din dialogul dintre prof. Florin Florea şi pr. Horia Cosmovici reiese faptul că intenţia ofiţerului a fost aceea de a salva ghimpele, deoarece el a făcut demersurile necesare pentru ca acesta să ajungă în posesia Bisericii.
După un îndelungat traseu, aflându-se în proprietatea a numeroase persoane, ghimpele din Sfânta Coroană i-a fost înmânat Arhiepiscopului romano-catolic de Bucureşti, dr. Ioan Robu.