Social
Biserica Ortodoxă îi pomeneşte, astăzi, pe cei adormiţi întru Domnul, marcând astfel ceea ce în popor este cunoscut drept Moşii de Iarnă.
Azi, creştinii prăznuiesc Moşii de Iarnă, prima dintre cele şapte sâmbete ale morţilor din an. Sărbătoarea cade înaintea lăsatului sec de carne pentru Postul Mare (Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi), ziua în care îi pomenim pe moşii şi strămoşii adormiţi în dreapta credinţă. În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, creştinii lăsă sec de carne, începând pregătirea pentru intrarea în cele 48 de zile de post ce preced Învierea Domnului.
Termenul de „lăsatul secului“ provine din latină şi înseamnă a lăsa cele lumeşti, în sensul de a ne opri de la păcate sau fapte rele, deoarece, după acest moment, se intră în Postul Sfintelor Paşti. După Săptămâna Brânzei, în care creştinii renunţă la preparatele făcute din orice fel de carne, în afară de peşte, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, credincioşii care ţin post vor renunţa şi la brânză, lapte, ouă şi peşte. În ajunul lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea de obşte a morţilor, Moşii de Iarnă. Moşii şi strămoşii sunt înaintaşii noştri adormiţi întru nădejdea Învierii. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm şi celelalte tradiţii legate de această mare sărbătoare.
Moşii de Iarnă (Moşii cei mari) deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, încheiată cu Sâmbăta lui Lazăr (pe 23 aprilie), în care creştinii ortodocşi fac parastase. În unele zone ale ţării, se spune că sufletele morţilor vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită, pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele trecute în nefiinţă vin să se hrănească cu mireasma şi aburii bucatelor pe care credincioşii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. De Moşii de Iarnă, conform obiceiului, se dau de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci şi fructe. La mormintele rudelor, oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puţin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos. Biserica a rânduit în an două sâmbete mari când se fac pomeniri mai ales pentru morţii care au murit pe neaşteptate: Moşii de Iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi) şi Moşii de Vară (sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt). La acestea se adaugă şi Moşii de Toamnă (prima sâmbătă a lunii noiembrie). De asemenea, pomeniri pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare.
Sâmbăta Morţilor, prima sărbătoare de pomenire Ce este interzis să faci în ziua dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi
05 Mar, 2016 00:00
7382
Biserica Ortodoxă îi pomeneşte, astăzi, pe cei adormiţi întru Domnul, marcând astfel ceea ce în popor este cunoscut drept Moşii de Iarnă.Azi, creştinii prăznuiesc Moşii de Iarnă, prima dintre cele şapte sâmbete ale morţilor din an. Sărbătoarea cade înaintea lăsatului sec de carne pentru Postul Mare (Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi), ziua în care îi pomenim pe moşii şi strămoşii adormiţi în dreapta credinţă. În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, creştinii lăsă sec de carne, începând pregătirea pentru intrarea în cele 48 de zile de post ce preced Învierea Domnului.
Termenul de „lăsatul secului“ provine din latină şi înseamnă a lăsa cele lumeşti, în sensul de a ne opri de la păcate sau fapte rele, deoarece, după acest moment, se intră în Postul Sfintelor Paşti. După Săptămâna Brânzei, în care creştinii renunţă la preparatele făcute din orice fel de carne, în afară de peşte, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, credincioşii care ţin post vor renunţa şi la brânză, lapte, ouă şi peşte. În ajunul lăsatului sec de carne, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea de obşte a morţilor, Moşii de Iarnă. Moşii şi strămoşii sunt înaintaşii noştri adormiţi întru nădejdea Învierii. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm şi celelalte tradiţii legate de această mare sărbătoare.
Moşii de Iarnă (Moşii cei mari) deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, încheiată cu Sâmbăta lui Lazăr (pe 23 aprilie), în care creştinii ortodocşi fac parastase. În unele zone ale ţării, se spune că sufletele morţilor vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită, pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele trecute în nefiinţă vin să se hrănească cu mireasma şi aburii bucatelor pe care credincioşii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. De Moşii de Iarnă, conform obiceiului, se dau de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci şi fructe. La mormintele rudelor, oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puţin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos. Biserica a rânduit în an două sâmbete mari când se fac pomeniri mai ales pentru morţii care au murit pe neaşteptate: Moşii de Iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi) şi Moşii de Vară (sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt). La acestea se adaugă şi Moşii de Toamnă (prima sâmbătă a lunii noiembrie). De asemenea, pomeniri pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare.
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Moşii de iarnă 2023. Sâmbăta Morților, ziua când se pomenesc cei care nu mai sunt printre noi. Simbolismul colivei
16 Feb 2023 2521
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: