Social

Săptămâna Mare, o perioadă de post şi rugăciune Creştinii, aşteptaţi la denii, cele mai profunde şi mai frumoase slujbe

În Săptămâna Mare, creştinii ortodocşi sunt îndemnaţi să participe la slujbele care se oficiază în toată această perioadă - deniile. Deniile sunt cele mai profunde şi mai frumoase slujbe creştine. Acestea au apărut odată cu naşterea creştinismului şi se ţin şi în Postul Mare al Paştilor. Aceste slujbe se oficiază după ora 18.00 şi se deosebesc de priveghere - tot slujbe de seară - prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara.
 
De luni până vineri, în ziua răstignirii, preoţii rostesc rugăciuni rituale, cânturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament, numite parimii. Slujbele sunt rânduite astfel încât în fiecare zi din Săptămâna Patimilor să se citească o anumită Evanghelie. Scopul principal al deniilor este ca, prin rugăciune şi cântare, prin citirea Sfintei Scripturi şi prin meditaţie, prin pocăinţă şi post, să se alunge din suflet întunericul păcatelor, iar creştinii să se umple de lumina cea tainică şi nevăzută a prezenţei lui Hristos.
 
Cele mai importante denii sunt cele de joi şi de vineri seara, cunoscute şi sub denumirile de denia mică şi denia mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice citirea celor 12 Evanghelii ale patimilor şi scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, în timp ce denia de vineri seara se deosebeşte de celelalte prin cântarea Prohodului şi înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf, cusătura sau pictura de mare frumuseţe ce reprezintă scena punerii în mormânt. Chiar dacă nu au ţinut tot postul, mulţi dintre creştini aleg să postească măcar în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

Curăţenie generală în gospodării, în Săptămâna Mare

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În această perioadă, se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, şurile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru că ele „te blestemă dacă Paştile le prind necurăţate“. În lunea din Săptămâna Mare, se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat şi reparat. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi, bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.
 
În Joia Mare, dată-limită a slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserică prescuri, colaci, vin, miere de albine şi fructe, pentru a fi sfinţite şi împărţite apoi, de sufletul morţilor, preotului, sătenilor aflaţi la biserică, în cimitir sau pe la casele lor. Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul, de frica Joimăriţei, care, în imaginarul popular, era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldura, oala cu jăratic, vătraiul sau cârligul pentru foc. Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori, nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea.

Se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc acasă 

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an - focurile de Mucenici, de Lăsatul-secului, de Sân-George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice (alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite. Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească“ şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus), purtând denumirea de „încălzitul moşului“, dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment. 

În Joia Mare se prepară cozonacii şi pasca 

Pentru gospodine, Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: cozonaci cu mac şi nucă, pască, babe coapte în forme speciale de ceramică. Pasca, cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur-împrejur, se aşază aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se aşază, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau. Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbăta Paştelui pe o apă curgătoare, crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor - popor mitic care trăia sub pământ - că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor. 

În Vinerea Neagră, se ţine post negru 

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc. Din această cauză, Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare, este interzis a se face copturi. Există credinţa că, dacă cineva se încumetă a coace în această zi, face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului.

În Sâmbătă Mare se sacrifică mielul

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire pentru Paşte, când femeile trebuie să finalizeze majoritatea mâncărurilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmează să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificarea mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura şi borşul de miel. Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul“.
 
Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii, măcar o pălărie nouă. Sâmbătă seară, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşază o lumânare albă, apoi ouă roşii sau încondeiate, cozonac, pască, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, în semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Restricţii de circulaţie pe DN 22 Smârdan - Măcin, în judeţul Tulcea. Iată de ce

15 Apr 2018 919

De astăzi suntem în Săptămâna Luminată. Ce veșminte poartă preoții. Ce nu ai voie să faci

09 Apr 2018 1878

Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare este ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii Mântuitorului

07 Apr 2018 780

O frumoasă troiţă în curtea Spitalului CFR Constanţa Arimex Comexim 2000 SRL şi Asociaţia Suflete Deschise au inaugurat o nouă fereastră spre cer (galerie foto)

07 Apr 2018 1157

Săptămâna Patimilor. Vinerea Mare, zi de doliu pentru întreaga creştinătate. Ziua în care Hristos a fost răstignit

06 Apr 2018 881

Săptămâna Patimilor. În Joia Mare pomenim Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani şi Vinderea Domnului

05 Apr 2018 870

Săptămâna Patimilor. Miercurea Mare, ziua în care Iuda L-a vândut pe Iisus

04 Apr 2018 1125

În Săptămâna Patimilor, „Requiem“-ul verdian, la Teatrul „Oleg Danovski“

04 Apr 2018 683

Viorica Dăncilă - "Salariile vor intra săptămâna aceasta, înainte de Paşte, pensiile nu”

03 Apr 2018 653

UPDATE. Mesajul pascal transmis de Arhiepiscopul Tomisului Teodosie în Săptămâna Mare (video)

03 Apr 2018 661

Suntem în Săptămâna Patimilor. Parabola celor zece fecioare, din Marţea Mare

03 Apr 2018 909

Săptămâna Patimilor. Semnificaţia fiecărei zile în parte. Ce trebuie să faci până în Sâmbăta Mare

02 Apr 2018 2488

Sub egida Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice Zilele Basarabiei în România de la Mare, în judeţul Tulcea (galerie foto)

26 Mar 2018 852

„Ocazie rară“ HC Dobrogea Sud a trecut de hopul Minaur Baia Mare şi se pregăteşte de turneul Final Four al Cupei României

14 Mar 2018 614

Programul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Căluţul de Mare” pentru săptămâna viitoare. Copiii, aşteptaţi la spectacole

09 Mar 2018 413

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)

07 Feb 2018 1148

Ce mesaj a transmis fostul premier Mihai Tudose la aniversarea a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române

24 Jan 2018 481

Magistrații nu vor mai protesta astăzi la Constanța

20 Dec 2017 508

În Dobrogea, vremea va fi mult mai caldă decât în mod obișnuit până în 17 decembrie

11 Dec 2017 1075

Trei tinere au pierit mult prea devreme Azi ar fi trebuit să înceapă judecata în apelul dosarului Beirut

07 Dec 2017 1458

Cum vor fi plătiți militarii care se vor instrui și lucra pe „Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare”

27 Nov 2017 7470

Numeroase rituri de purificare, în prima zi a Postului Crăciunului. Urmează șase săptămâni în care creștinii își curăță sufletele și trupurile

14 Nov 2017 996

Preşedintele CJC va organiza, săptămânal, videoconferinţe cu managerii de unităţi medicale din subordine

04 Nov 2017 542

Mai mulți șoferi vitezomani depistați săptămâna trecută pe autostrăzi. Recordul îi aparține unei șoferițe de 21 de ani

18 Sep 2017 2144

Dezastre în județul Constanța. Tată și fiu morți în aceeași mașină. Fiul unui preot, decedat în accident. Familia în spital. Mamă și fiică arse de vii. Un tânăr se roagă inutil să nu îi moară prietenul scos din mare (foto)

03 Sep 2017 10309

Procese „cu greutate“ şi inculpaţi celebri Pentru cine şi de când se redeschid „porţile“ justiţiei

28 Aug 2017 3448

Semnal de alarmă la SSC Farul Constanța Marcel Lică - „Suntem într-o mare întârziere. Săptămâna aceasta e decisivă!“ (galerie foto)

18 Jul 2017 6904

Cum arată prognoza agrometeorologică pentru săptămâna viitoare. În Dobrogea va fi secetă pedologică

09 Jul 2017 900

După o săptămână de căutări, fetiţa înecată la Eforie Nord a fost găsită!

05 Jul 2017 1417

La mâna deputaţilor din comisia de muncăIndemnizaţii mai mari pentru viceprimari şi preşedinţi de Consilii Judeţene

06 Jun 2017 1438

Vremea se încălzeşte la Constanţa. Cum va fi în următoarele două săptămâni

01 May 2017 3982

Cenuşăreasa şi Martiri, săptămâna viitoare pe scena Teatrului Căluţul de Mare

14 Apr 2017 648

Revista presei locale

14 Apr 2017 1015

Pledoarie pentru iertare cu... parfum de narcisă galbenă - „De Paşti. Săptămâna Patimilor“ (galerie foto)

13 Apr 2017 1746

Tragedie în Săptămâna Mare, la Constanţa. Bărbatul prins sub o locomotivă a murit

12 Apr 2017 1462

Constanţa. Cum va fi vremea în Săptămâna Mare și de Paște

10 Apr 2017 2344

„De Paşti. Săptămâna Patimilor“, în premieră la Teatrul de Stat Constanța

03 Apr 2017 1940

Revista presei locale

25 Mar 2017 1007

Păpușarii constănțeni celebrează Ziua Mondială a Teatrului de Păpuși

21 Mar 2017 1100

Simona Halep, pregătită pentru turneul de la Miami. Mesajul sportivei către fani. Ce planuri de viitor are

18 Mar 2017 901

„Peter Pan“, un nou spectacol pentru copii la Teatrul „Căluțul de mare“

17 Feb 2017 985

#ziua 15. LIVE TEXT. Oamenii ies să protesteze, din nou, la Constanța (galerie foto + video)

14 Feb 2017 1117

Vreme în încălzire Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni

30 Jan 2017 2165

Cu ce personaje de poveste vă veţi întâlni duminică la Constanţa? Dar săptămâna viitoare?

28 Jan 2017 906

Bal mascat princiar la Teatrul „Oleg Danovski” (galerie foto)

17 Jan 2017 1457

În weekend avem temperaturi pozitive, de luni se întoarce gerul

13 Jan 2017 739

Pregătiri pentru Crăciun într-o atmosferă de poveste (galerie foto)

19 Dec 2016 779

O „Poveste de Crăciun”, în premieră la Teatrul „Căluţul de mare”

17 Dec 2016 806

28 de persoane, la spital după ce au consumat carne infestată cu trichineloză

14 Dec 2016 3393

Colindători şi poveşti de Crăciun

13 Dec 2016 793