Social
Astăzi, creştin-ortodocşii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinismului. Aceasta aminteşte creştinilor de minunea care a avut loc pe muntele Tabor, unde faţa lui Hristos a început să strălucească, descoperindu-şi astfel dumnezeirea, semnificând momentul în care Hristos a urcat pe muntele Tabor, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob şi Ioan, pentru a se ruga. În timp ce Iisus se ruga, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină.
Sărbătoarea Schimbării la Faţă datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreşte o biserică pe Muntele Tabor. Urcatul lui Hristos pe munte este un simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă ce deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era, de fapt, esenţa întregii vieţi a Domnului, care, fiind înveşmântat cu slăbiciunea noastră, a deschis drumul către Tatăl, învăţându-i pe creştini că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către oameni slava lui Dumnezeu.
Schimbarea la Faţă, prăznuită anual pe 6 august, constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol, de aceea în această zi nu se lucrează. Potrivit tradiţiei, de dimineaţă, enoriaşii duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga“ din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului. Totodată, sărbătoarea este un bun prilej de a sfinţi grădinile, boabele de grâu pentru semănat şi toate celelalte recolte.
Cu toate că ne aflăm în Postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit ca pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, să se facă dezlegare la peşte, pentru bucuria praznicului.
Superstiţioşii recomandă să fie evitate călătoriile, deoarece se spune că persoanele care purced la drum se vor rătăci. Gospodinele trebuie să întâmpine sărbătoarea Schimbarea la Faţă cu evlavie, să nu spele şi să nu arunce lături în curtea casei în ziua praznicului, iar curăţenia generală în gospodărie este de preferat să se termine în ajunul sărbătorii. Se spune că în casa persoanei care încalcă, totuşi, tradiţia se vor adăposti mii de insecte.
Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene, deoarece nu le va mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă, iar femeilor însărcinate li se recomandă să postească în această zi, pentru a avea o naştere uşoară şi un prunc sănătos.
La această mare sărbătoare, creştin-ortodocşii obişnuiesc să împartă săracilor fructe şi bucate de post, în memoria rudelor decedate. În tradiţia populară, boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „coliva de struguri“ şi aceste ofrande se dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Se spune că împlinirea acestei datini atrage sporul şi sănătatea în familia care o respectă.
Sursă foto: www.harlauletnografie.wordpress.com
www.theodorosart.com
Se împart fructe sfinţite, pentru spor şi sănătate Creştin-ortodocşii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului
06 Aug, 2016 00:00
6162
Astăzi, creştin-ortodocşii sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Domnului, una dintre cele mai mari sărbători ale creştinismului. Aceasta aminteşte creştinilor de minunea care a avut loc pe muntele Tabor, unde faţa lui Hristos a început să strălucească, descoperindu-şi astfel dumnezeirea, semnificând momentul în care Hristos a urcat pe muntele Tabor, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob şi Ioan, pentru a se ruga. În timp ce Iisus se ruga, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină.Sărbătoarea Schimbării la Faţă datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreşte o biserică pe Muntele Tabor. Urcatul lui Hristos pe munte este un simbol al înălţării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă ce deschide calea contemplării dumnezeieşti. Această înălţare era, de fapt, esenţa întregii vieţi a Domnului, care, fiind înveşmântat cu slăbiciunea noastră, a deschis drumul către Tatăl, învăţându-i pe creştini că isihia (liniştirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către oameni slava lui Dumnezeu.
Schimbarea la Faţă, prăznuită anual pe 6 august, constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol, de aceea în această zi nu se lucrează. Potrivit tradiţiei, de dimineaţă, enoriaşii duc la biserică mere, pere, prune şi mai ales struguri. Recolta aceasta se numeşte „pârga“ din struguri. Fructele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi se împart credincioşilor care participă la slujba praznicului. Totodată, sărbătoarea este un bun prilej de a sfinţi grădinile, boabele de grâu pentru semănat şi toate celelalte recolte.Cu toate că ne aflăm în Postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit ca pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, să se facă dezlegare la peşte, pentru bucuria praznicului.
Din carul cu tradiţii şi superstiţii
În timp, în ziua prăznuirii Schimbării la Faţă a Domnului s-au fundamentat o serie de tradiţii, superstiţii şi obiceiuri şi se spune că cei care nu le respectă vor fi uscaţi şi gălbejiţi precum florile care încep să se veştejească în această perioadă. Potrivit superstiţiei, în această zi nu e bine să te cerți cu nimeni, pentru că așa vei fi tot anul. De asemenea, se interzice scăldatul. În popor se crede că „de la Probajenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât cerbul de la munte, s-o pisat în apa și-o răcit apa. Atâta-i tăt” (Memoria Ethnologica).Superstiţioşii recomandă să fie evitate călătoriile, deoarece se spune că persoanele care purced la drum se vor rătăci. Gospodinele trebuie să întâmpine sărbătoarea Schimbarea la Faţă cu evlavie, să nu spele şi să nu arunce lături în curtea casei în ziua praznicului, iar curăţenia generală în gospodărie este de preferat să se termine în ajunul sărbătorii. Se spune că în casa persoanei care încalcă, totuşi, tradiţia se vor adăposti mii de insecte.
Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene, deoarece nu le va mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă, iar femeilor însărcinate li se recomandă să postească în această zi, pentru a avea o naştere uşoară şi un prunc sănătos.
La această mare sărbătoare, creştin-ortodocşii obişnuiesc să împartă săracilor fructe şi bucate de post, în memoria rudelor decedate. În tradiţia populară, boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „coliva de struguri“ şi aceste ofrande se dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate. Se spune că împlinirea acestei datini atrage sporul şi sănătatea în familia care o respectă.
Sursă foto: www.harlauletnografie.wordpress.com
www.theodorosart.com
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Nu exista articole asemanatoare.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: