Superstiţii de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir De azi, căldura intră în pământ şi gerul îşi arată colţii

Atât ortodocşii, cât şi catolicii îl prăznuiesc pe 26 octombrie pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. De asemenea, pe 27 octombrie urmează o altă sărbătoare mare, Sfântul Dimitrie Basarabov.
 
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sau Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. Cu hramuri răsunătoare, ofrande cu colaci delicioşi şi jocuri cu focuri vii, sărbătoarea de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, aduce ultima şi una dintre cele mai importante sărbători de toamnă. După hramul Sfintei Paraschiva, zilele Sfinţilor Dumitru sunt ultima şi cea mai importantă sărbătoare din toamnă, care, după superstiţii pastorale, marchează începutul iernii.
 
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie s-a născut la Tesalonic, în vremea împăratului Diocleţian, ca fiu al prefectului cetăţii. Părinţii săi au fost creştini în taină, de aceea Sf. Dimitrie va primi încă de mic educaţie creştină. După mutarea tatălui său către Domnul, tânărul Dimitrie a fost numit prefect al Tesalonicului, datorită calităţilor lui morale şi intelectuale. Cezarul din vremea aceea, Maximian Galeriu, a poruncit ca în toate cetăţile să se jertfească zeilor păgâni, ca mulţumire pentru victoriile militare pe care le avusese.
 
Sfântul Dimitrie a refuzat să participe la ceremoniile păgâne, drept pentru care a fost închis. În temniţă, Sf. Dimitrie a binecuvântat în numele lui Hristos pe un tânăr creştin cu numele Nestor, care urma să se lupte cu un vestit gladiator păgân cu numele Lie. În urma luptei, Nestor îl învinge pe Lie, iar împăratul află de binecuvântarea lui Dimitrie şi porunceşte ca acesta să fie ucis. Moaştele Sfântului Dimitrie se află în biserica cu acelaşi nume din Tesalonic. În ţara noastră, aproximativ 350.000 de persoane poartă numele Sfântului Dimitrie.

Ciobanii află astăzi cum va fi iarna

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua de 26 octombrie fiind ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. Un alt mod de a afla încă din 26 octombrie cum va fi iarna este să urmăreşti mersul oilor în dimineaţa sărbătorii. Dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca spre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
 
Tot de Sfântul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stânele. Ţăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos. În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.
 
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sfântului Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Ziua de Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la Sân-George, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.

Ţăranii taie coama cailor tineri

În ziua Sfântului Dumitru, ţăranii taie coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumos. Cine are împrumuturi trebuie să le achite în această zi, dar şi să facă alte socoteli noi. Bătrânele împart covrigi, pâine, nuci, mere, struguri şi prune uscate doar celor care sar peste foc. Tot în această zi se pomenesc morţii. Se dau de pomană coliva de Sâmedru şi colaci în formă de cruce.
 
În ziua de Sfântul Dimtrie, Izvorâtorul de Mir, nu se piaptănă, iar femeile fac pomană cu grâu fiert cu unt, lapte sau brânză. În Bucovina, se zice că cine seamănă usturoiul după Sfântul Dumitru va avea parte numai de pagubă în anul următor. În Oltenia, se crede că numai cine respectă toate tradiţiile sărbătorii va fi protejat de necazuri, primejdii şi de lupi.