Întreceri hipice pentru distracţia turiştilor veniţi la băi Fost primar al Constanţei, implicat în cursele de cai (document)

curse_de_cai_-_koiciu2.jpgÎn anii de final ai secolului al XIX-lea, la Constanţa se ţineau des concursuri hipice. Competiţiile aveau loc în hipodromul de la marginea oraşului şi erau minuţios pregătite. Călăreţii se întreceau pentru premii de sute de lei. Acum 120 de ani, unele întreceri erau organizate de primarul din acea perioadă, Mihail Koiciu, cu sprijinul celorlalte autorităţi locale, în altele se implicau şi responsabili ministeriali.

Multe dintre cursele de cai erau privite ca un mod de distracţie a „visitatorilor oraşului nostru", aflaţi pe litoral „în timpul stagiunei băilor", după cum menţiona primarul Mihail Koiciu, organizator al multor asemenea întreceri, cum au fost şi cele din 18 august 1894 şi 17 august 1895. În bugetul local erau prevăzute fonduri pentru aceste întreceri, iar în ambele ediţii, premiile băneşti s-au ridicat de valoarea de 400 de lei.

În luna iulie a anului 1895, Koiciu decide că e timpul „a se da distracţiuni visitatorilor oraşului nostru". Astfel că „subsemnatul hotărând a da o cursă de cai la 17 a le lunei viitoare, la marginea oraşului, am fixat trei premii, unul de 200 lei, al doilea de 120 lei şi al treilea de 80 lei", se arată în adresa 5919 / 19 iulie 1895 către Prefectura Constanţa, document aflat în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

Prefecturii îi era cerut sprijinul pentru popularizarea concursului, prin intermediul subprefecţilor plăşilor Constanţa, Mangalia, Medgidia, Hârşova, Silistra Nouă şi Traian, care trebuia „să aducă la cunoştinţă amatorilor care ar voi să ia parte la această cursă". De la concurs nu putea lipsi juriul, astfel că C. Pariano şi căpitanii Marinescu şi Costescu erau invitaţi oficial să se alăture evenimentului. Căpitanul în retragere Costescu anunţă însă cu regret că nu va putea veni. „La adresa Domnii-Vostre nr. 6333, prin care îmi faceţi onore, invitându-mă a primi ca membru la cursele de cai ce vor avea loc în 17 ale curentei: Mă simţu foarte trist şi regret foarte mult a face cunoscut Domnii-Vostre că nu pot priimi din cauza unor interese ce mă reclamă imperios, aşa că în curând voi pleca la Bucureşti, unde voi zăbovi mai multe zile. Respectuos vă rog a nu lua ca un refuz din partem", îi răspunde căpitanul lui Koiciu, cu 12 zile înainte de cursa din 1895.

Conciu, Ghiula şi Cara-Cactaş, cai campioni

Concursul s-a desfăşurat în trei „reprise", tablourile de alergări de cai reţinând numele călăreţului, comuna, plasa, numele calului şi premiul. În prima sesiune, ordinea finală a fost: 1. Bectimir Suliman, de la Mangalia, cu calul Conciu - 100 lei; 2. Memet Amet (Constanţa), cu Murgu - 60 lei; 3. Ali Ablamit (Edilkioi), cu Cara-Cactaş - 40 lei. Sesiunea a doua i-a revenit lui Ali Ablamit (60 lei), care l-a călărit acum pe Ghiula, pe doi s-a clasat Ismail Veli, cu Bosco (40 lei), iar al treilea a fost Casâm Tair (20 lei), cu Mocanu. Abdurazac Zeitula, cu Cerchez, nu a prins podiumul. Runda a treia l-a găsit în frunte pe Omer Tahir (Edilkioi), cu Cara-Cactaş (pereche premiată cu 35 lei), al doilea a fost Ismail Veli, jocheul lui Ghimiş (25 lei), iar pe trei a venit Bectimir Suliman, cu Şargu (20 lei). Sali Vuap Emir şi Suru au luat locul patru.

În alte trei rânduri, pe 23 aprilie 1899, 7 mai 1900 şi 8 septembrie 1900, în organizare şi finanţarea curselor s-a implicat şi Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domeniilor. Alergările de cai au avut loc pe hipodromul de la Anadalchioi, unul şi acelaşi, după toate probabilităţile, cu cel „de la marginea oraşului" menţionat cu cinci - şase ani înainte de primarul Mihail Koiciu.

Din „comisiunile organizatoare" mai făceau parte, pe lângă primar şi prefect, şi alţi oameni de vază, precum „dl. C. Pariano - prezent în juriu şi în 1895, dl. prof. N. Filip - medic veterinar, prof. Al. Lăcusteanu, inspector E. Bujoiu" sau „un domn ofiţer superior delegat de Ministerul de Războiu". Hipodromul era frumos amenajat, lucrările ridicându-se la o ediţie la valoarea de 738,87 lei, iar altă dată atingând suma de 467,40 lei (amenajări).

Ministerul a băgat bani la greu

Ediţia din 23 aprilie 1899 a fost una de amploare, participând 60 de competitori, la şapte probe: alergări de viteză (13), alergări de fond - 6.000 m (5), alergări în trap cu doi cai înhămaţi (9), alergări militare (3), alergări în trap înhămat în doi (9), alergări comune (16) şi alergări în trap într-unul înhămat (5). Concurenţii erau din multe comune: Constanţa, Dăeni, Tuzla, Techirghiol, Gargalâc, Cogealac, Palaz, Murfatlar, Azaplar sau Carol I. Nu au lipsit jochei precum Abi Nurali, Aurel Popescu, Ene Postolea, Suliman Abdula, Asim Mustafa, Hristu Raiciu, Ali Husein, Suliman Aptula, Danil Cap sau Vasile Mocanu. Fondul de premiere a fost de 2.200 lei, marea majoritate a banilor (1.900 lei) venind de la minister. Primăria Constanţa a contribuit cu 300 lei, cu care a recompensat podiumul alergărilor de viteză. Câştigătorii au primit între 70 şi 400 lei, ocupanţii locurilor doi între 40 şi 150 lei, iar locul trei s-a ales cu sume între 30 şi 80 lei.

Sursa foto: Petru Vulcan. Albumul naţional al Dobrogei : 1866-1877-1906. Bucureşti : Tipografia Regală, 1906.

Sursa documente: Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

 

Din această categorie mai puteti citi:
Şase jucători de la Viitorul bat la porţile Naţionalei
Studenţii constănţeni dau „Fuga la ştafetă!"
Cât mai puţine goluri primite
Şase farişti iau cu asalt Bucureştiul


Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.