Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

Arheolog, epigrafist, profesor, conducător de instituţie, Adrian Rădulescu s-a impus în ultimele şase decenii ca personalitate proeminentă a lumii ştiinţifice dobrogene şi nu numai. Preluând conducerea Muzeului de Istorie Constanţa încă din anii 1969-1970, Adrian Rădulescu a continuat linia de promovare şi afirmare a muzeului, începută de antecesorul său, şi a contribuit, în mod fundamental, la închegarea activităţii ştiinţifice, a cercetării arheologice pe baze moderne.
Una dintre preocupările sale constante a reprezentat-o epigrafia greco-romană, lucrările sale contribuind, în mod fundamental, la cunoaşterea fenomenului romanizării la Dunărea de Jos şi al celui privind organizarea limes-ului danubiano-pontic. A publicat inscripţii inedite, care au adus în lumină informaţii privind perpetuarea factorului autohton în perioada romanităţii târzii şi a evului mediu timpuriu. Pe această linie am putea aminti doar câteva studii apărute în revista „Pontica“, precum: Note epigrafice I (Pontica I/1968); Stâlpi miliari inediţi din Schytia Minor (Pontica XIII/1980); Descoperiri epigrafice recente (Pontica XIV/1981, împreună cu Maria Bărbulescu) ş.a.
A participat la săpături şi a condus şantiere de interes naţional, cum ar fi cercetările întreprinse la zidul de incintă al cetăţii Tomis, Edificiul roman cu mozaic, termele de la Tomis („Lentiarion“), complexele de monumente romano-bizantine din sectorul de vest tomitan, şantierele de salvare din Peninsula oraşului, cercetările din complexul rupestru de la Basarabi, necropola feudală-timpurie de la Castelu, zona atelierelor meşteşugăreşti de la Teliţa, judeţul Tulcea etc.
 
Toate aceste cercetări au fost valorificate prin studii sau monografii, intrate în circuitul ştiinţific prin tipărirea lor în ţară şi străinătate: Un atestat străromânesc la Capidava (Pontica III/1970); Rezultate preliminare ale săpăturilor arheologice din Tomis - parcul Catedralei (Pontica VIII/1975); Știri despre începuturile oraşului Constanţa (Pontica X/1977); Tezaurul de la Sucidava - Izvoarele (Pontica XIX/1986); Rădulescu et alli, Cercetările arheologice de la cetatea Hârşova. Campania 1995-1996 (Pontica XXVIII-XIX/1995-1996) şamd.
 
Această fecundă activitate reuneşte peste 100 de articole, studii şi rapoarte arheologice, publicate atât în Revista „Pontica“, cât şi în alte reviste de specialitate din ţară şi străinătate. În calitate de redactor-responsabil al publicaţiei ştiinţifice a muzeului, cu apariţie anuală, Adrian Rădulescu a coordonat redactarea a 32 de numere din revista „Pontica“, publicaţie care, graţiei şi eforturilor sale, a dobândit şi şi-a păstrat un deosebit prestigiu în aria ştiinţifică naţională şi internaţională.
 
Alte contribuţii fundamentale au fost valorificate în cărţi sau capitole din lucrări ample, prin care Dobrogea şi reperele ei emblematice (cetatea Tomis, poemele lui Ovidius scrise în exil, Tezaur de sculpturi descoperit în 1962, Edificiul roman cu mozaic, Mormântul hypogeu, cele şapte bazilici romano-bizantine de la Tomis, complexul Tropaeum Traiani, Complexul rupestru de la Basarabi, cetatea Callatis ş.a.) au fost făcute cunoscute publicului român şi străin.
 
În acest sens, amintim doar câteva dintre lucrările ştiinţifice de o deosebită importanţa pentru cunoaşterea istoriei acestei provincii: Tezaurul de sculpturi de la Tomis, Bucureşti, 1963, (coautor); Noi monumente epigrafice din Scythia Minor, Constanţa, 1964,(coautor); Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetăţii Tomis, Constanţa, 1966; Cimitirul feudal-timpuriu de la Castelu, Constanţa, 1967, (coautor); Ovidiu la Pontul Euxin, Bucureşti, 1981, ediţia a II-a Constanţa, 1998; A Concise History of Dobrudja. Bucureşti, 1987, (coautor); Tropaeum Traiani - Monumentul şi cetatea (monografie istorică) Bucureşti, 1988.
Insistăm asupra unuia dintre cele mai importante volume publicate de profesorul Adrian Rădulescu, alături de Ion Bitoleanu: Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare. Dobrogea Bucureşti, 1979, (ediţia I).
 
Pe bună dreptate, a fost considerată ca prima monografie a spaţiului dobrogean, remarcabilă prin omogenitatea şi consecvenţa conceptuală, dar şi printr-un volum apreciabil de informaţii, furnizate atât la nivel universitar, cât şi pe treapta simplei comunicări de popularizare. Monografia a fost republicată în 1998, la Editura Ex Ponto (ediţia a II-a), sub titlul Istoria Dobrogei, revizuită şi extinsă cu abordări şi informaţii noi, care nu puteau fi incluse în prima ediţie, din cauza cenzurii din epocă. Utilă specialiştilor din varii domenii şi uşor accesibilă publicului larg, monografia Istoria Dobrogei rămâne un important instrument de lucru şi o carte fundamentală a istoriografiei dobrogene.
 
Este greu să rezumi, în doar câteva rânduri, activitatea publicistică a profesorului şi arheologului Adrian Rădulescu! La acestea se adaugă numeroase articole şi studii din reviste de cultură locale şi naţionale, interviurile de presă, dar şi lucrările de popularizare a istoriei Dobrogei şi a oraşului Constanţa (ghiduri, pliante), operă publicistică ce rămâne martoră a devotamentului, profesionalismului şi rigurozităţii ştiinţifice a profesorului Adrian Rădulescu!

Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu.
 
Despre Delia Cornea
 
De cinci ani muzeograf şi responsabil de proiecte în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Delia Cornea este cercetător expert IA în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, departamentul Exil şi Minorităţi.
În 2001, a absolvit Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa şi a devenit doctor în istorie în anul 2012, în cadrul Şcolii Doctorale a Universităţii „Valahia” din Târgovişte.
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Interviu cu dr. Ioan Alupoaie, primul director. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Mar 2019 856

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 1913

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 629

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 632

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 484

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 1875

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 1046

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 245

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1879

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 902

#citeşteDobrogea In Memoriam Paul Barbăneagră, cineast de origine dobrogeană, la 90 de ani de la naştere

11 Feb 2019 632

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

11 Feb 2019 1320

#citeşteDobrogea Scriitorul Tudor Şoimaru, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2019 752

#citeșteDobrogea „Dobrogea românească“ (1938) - un nou titlu prețios, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Feb 2019 945

„Dobrogea românească”. Îngrijită de Elsa şi G. Dumitriu Gerea

04 Feb 2019 695