Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

„A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația”. Acestea sunt cuvintele lui Adrian Rădulescu, consemnate în numărul 2 (anul 1969) al Revistei Pontica, într-un articol dedicat memoriei lui Vasile Canarache, fostul director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
 

 
Acest citat i se potrivește însă extraordinar de bine însuși autorului, pentru că Adrian Rădulescu (odată devenit director al muzeului în locul regretatului Canarache) a fost cel care, practic, a transformat radical arheologia dobrogeană, făcând în același timp din Constanța unul dintre marile centre de pe harta europeană a cercetărilor și descoperirilor istorice.
                                           
Creatorului Rădulescu i-au supraviețuit nu una, ci o sumedenie de creații. Ne vom referi astăzi la cea pe care nu doar subsemnatul, ci o pleiadă de specialiști din domeniul istoriei o consideră cea mai importantă: Complexul de la Adamclisi.
 
Când folosim acest termen, ne referim practic la trei obiective extraordinare, de maximă importanță din punct de vedere cultural-istoric și turistic: Monumentul Triumfal, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul.
 
Devenit director al instituției constănțene în 1969, Rădulescu a luptat în anii 70 pentru reconstituirea monumentului ridicat în 109 d.H de împăratul Traian. Eforturile sale, diplomația și ambiția sa au dat roade iar în 1973, la sesiunea științifică anuală Pontica, mari specialiști din domeniu precum CC Giurescu, Em. Condurache, DM Pippidi, D Tudor, H. Daicoviciu, R. Vulpe, Gostar sau Bilciurescu și-au dat girul pentru restaurarea autoportantă (un termen asupra căruia vom reveni, cu detalii) a Monumentului Triumfal.
 
Rădulescu a reușit să convingă și autoritățile de necesitatea ridicării la Adamclisi a unui complex monumental. Așa se face că forurile de partid și de stat au decis să restaureze monumentul (in situ, pe locația originară), să construiască și să deschidă un muzeu în comuna Adamclisi, în care să se păstreze toate piesele originale. Nu în ultimul rând, forurile au hotărât să se restaureze zidul de incintă a cetății Tropaeum (cu turnuri și curtine pe latura de SV), precum și edificiile descoperite în interiorul orașului antic.
 
Lucrările de șantier au început efectiv în anul 1975, iar Rădulescu a supravegheat și coordonat atent activitatea de restaurare, secondat uneori de reprezentanții celorlalte instituții implicate în proiect.
 
Directorul muzeului constănțean s-a implicat în acest proiect, mânat de pasiunea sa fără margini pentru protejarea și promovarea extraordinarului patrimoniu antic dobrogean. Pasiunea sa i-a molipsit pe toți cei cu care intra în contact, chiar și mai marii partidului comunist recunoscând că astfel de obiective precum cele de la Adamclisi reprezintă o frumoasă carte de vizită a statului român. Să nu uităm că erau anii 70, perioadă în care România comunistă nu era încă foarte măcinată de lipsuri și de tiranie.
 
În 1988, în cartea sa „Tropaeum Traiani - Monumentul și Cetatea”, Rădulescu a rememorat momentul reconstituirilor de la Adamclisi, scoțând în evidență motivele pentru care a luptat din răsputeri pentru îndeplinirea acestui proiect:
 
„S-a scris mult despre valențele și semnificația monumentului de la Adamclisi... S-au avut în vedere cercetările și eforturile științifice de reconstituire cât mai exactă a sa... Visul tuturor acestor cercetători s-a împlinit. Monumentul Triumfal a fost redat în impunătoarea înfățișare originară și conservat, apărat. El apare măreț, ca simbol al originii noastre daco-romane, al vechimii și perenității eforturilor poporului nostru de viață materială și spirituală pe vatra închisă de fruntariile vechii Dacii”.
 
Pe 27 mai 1977 a avut loc inaugurarea Monumentului Triumfal în prezența secretarului general al PCR, Nicolae Ceaușescu, și a cortegiului său format din înalți oficiali comuniști. A fost deschis oficial și muzeul din comună, muzeu care adăpostește și astăzi metopele originale (s-au păstrat 48 din totalul de 54), reliefurile ce altădată împodobeau monumentul de pe deal.
 
Grație lui Rădulescu și echipei sale, Monumentul Triumfal a fost reconstituit la dimensiuni originale și se impune prin armonie, dimensiuni și prin acuratețea execuției tehnice. Reliefurile de pe reconstituire sunt copii foarte bine executate după cele create în urmă cu  aproape două milenii.
 
Pe deal, la monument, singurele elemente rămase de pe vremea lui Traian sunt nucleul (emplectonul) în jurul căruia s-a făcut reconstruirea și câteva blocuri de piatră din parament. Rădulescu a insistat însă ca la reconstituirea monumentului să fie folosită piatră din cariera de la Deleni, aceeași carieră din care extrăseseră piatră pentru trofeu și romanii, în urmă cu 19 secole.
 
La câteva luni după inaugurarea complexului de la Adamclisi, pe 25 decembrie 1977, Rădulescu împlinea încă un vis al Dobrogei și deschidea la Constanța noul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie. După 20 de ani în care funcționase la Palatul Episcopal, Muzeul se muta în fostul Palat Comunal (Primărie) din Piața Ovidiu, loc în care există și astăzi.
 
Anul 1977 este așadar unul capital pentru arheologia Dobrogei, iar deschiderea complexului de la Adamclisi și inaugurarea noului sediu al Muzeului rămân două evenimente extraordinare, ambele purtând marca lui Adrian Rădulescu.
 
S-au întâmplat toate acestea în 1977, pe când România sărbătorea Centenarul Independenței. Un an mai târziu, Dobrogea își sărbătorea și ea Centenarul Unirii cu România (14 noiembrie 1878) și se putea mândri deja cu realizări precum Adamclisi.
 
Adamclisi... un loc atât de important pentru istoria acestui misterios ținut dintre Dunăre și Mare. Numele actual vine din turcescul Adam Kilisi, adică Biserica lui Adam, Biserica Primului Om. În Evul Mediu, otomanii care stăpâneau Dobrogea credeau că movila aceea uriașă de piatră (nucleul trofeului) era o urmă a unui mausoleu, o ruină a vreunui templu...
 
Acum însă cunoaștem povestea acestui loc numit Adamclisi. În timpul primului război daco-roman, în iarna anului 101/102, dacii conduși Decebal și aliații lor trec Dunărea înghețată și îi atacă pe romanii lui Traian. Se dau bătălii grele, în diverse locuri iar la un moment dat câmpul de bătălie are loc în zona pe care astăzi o știm drept Adamclisi. Este bătălia decisivă... Așa numiții barbari (așa îi numeau romanii) sunt aproape de victorie, dar un atac de artilerie declanșat la comanda unui prefect de castru schimbă dintr-o dată soarta luptei. Romanii reușesc să învingă, cu mari pierderi, dar să învingă. Dacii se retrag... Dacă ar fi câștigat la Adamclisi, poate că Decebal ar fi pus capăt ofensivei romane și ar fi evitat cucerirea din 106 d.H iar istoria acestor pământuri ar fi avut un curs total diferit.
 
Cert este că victoria de la Adamclisi a fost una extraordinar de importantă. După cucerirea Daciei, Traian a ordonat în Scythia Minor (Dobrogea de azi) ridicarea Trofeului care să comemoreze marele său succes militar. Trofeul lui Traian (Tropaeum Traiani) a fost inaugurat în anul 109 d.H. Tot Traian a poruncit construirea unei cetăți, la doi kilometri distanță de trofeu și care a fost de asemenea numită Tropaeum Traiani. Această cetate, creată pe locul unei mai vechi așezări getice, avea să devină municipiu în anul 170 d.H.
 
Adrian Rădulescu a iubit istoria acestui loc și a luptat pentru a oferi tuturor această comoară. Astăzi, Complexul de la Adamclisi este unul din cele mai vizitate situri arheologice din Europa. Monumentul Triumfal, reconstituit în detaliu, impresionează orice turist venit aici. Are peste 40 de metri înălțime iar trofeul bifacial (format din armura cu 4 scuturi cilindrice și din grupurile statuare cu daci captivi) are doar el aproape 11 metri înălțime. Lângă Monument se află și mausoleul ofițerului roman (praefectus castrorum - prefectul de castru), care a schimbat soarta bătăliei ordonând atacul de artilerie. În apropierea trofeului a fost găsit și altarul soldaților romani căzuți în bătălie (3800 de militari uciși), altar care astăzi se află în muzeul din Adamclisi. În același muzeu se găsesc, așa cum spuneam, metopele originale care prezintă povestea succesului din 101-102.
 
Lucrările arheologice au început la Adamclisi în anul 1882, când Grigore Tocilescu și savanții germani Bendorf și Niemann au efectuat cercetări intense, publicate ulterior la Viena. La acea vreme, Mihail Kogălniceanu a propus ca piesele descoperite la Adamclisi să fie duse la București iar monumentul triumfal să fie reconstruit chiar în capitală. Piesele au plecat la București, dar monumentul nu a fost reconstruit. Ele au rămas uitate în curtea Muzeului Național de Antichități, apoi în Parcul Libertății.
 
În timpul conducerii lui Canarache, muzeul din Constanța a încheiat un protocol cu Academia RSR și a preluat baza de la Adamclisi iar piesele au fost readuse din capitală. Din 1964 și până în 1977, Trofeul lui Traian nereconstituit (nucleul și o parte din piesele originale) intrase deja în circuitul turistic, dar punerea sa în valoare nu era tocmai cea mai adecvată.
 
Adrian Rădulescu s-a implicat în promovarea Monumentului și a celorlalte obiective chiar și în această perioadă din era Canarache, când reconstrucția Trofeului nu era decât un simplu vis. Din 1965, Rădulescu a fost șef de secție iar din 1968 director adjunct, el preluând ulterior, în 1969, conducerea muzeului, după trecerea în neființă a înaintașului său. Din acel moment a făcut tot pentru ca visul reconstituirii să se realizeze într-o bună zi.
 
Astăzi, Monumentul Triumfal, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de la Adamclisi sunt obiective celebre și valori inestimabile ale patrimoniului național și internațional. Zeci de mii, sute de mii de persoane le admiră în fiecare an și părăsesc apoi Dobrogea pentru a duce în lume vestea comorilor din Scythia Minor. Este just ca, odată cu aceste vestiri despre comorile Dobrogei, lumea întreagă să știe și cine a fost ctitorul, cine a făcut posibilă reconstituirea și punerea în valoare a acestor vestigii extraordinare. Lumea întreagă trebuie să știe cine a fost Adrian Rădulescu...
 
Bibliografie
 
Adrian Rădulescu - „Muzeul de Arheologie din Constanța după 10 ani de activitate”, revista Pontica nr. 4 - 1968
 
Adrian Rădulescu - „Un act de semnificație patriotică: reconstituirea monumentului triumfal de la Adamclisi”, revista Pontica nr.10 - 1977
 
Adrian Rădulescu - „Dare de seamă asupra activității Muzeului de Arheologie Constanța (1976-1978)”, revista Pontica nr.11 - 1978
 
Adrian Rădulescu - „Realizări ale cercetărilor arheologice, istorice și muzeologice din Dobrogea...”, revista Pontica nr.17 - 1984
 
Mihai Irimia - „Adrian Rădulescu 1932-2000”, revista Pontica nr.33-34 - 2000-2001
 
Constantin Preda - „Adrian Rădulescu și cercetarea istorico-arheologică din Dobrogea”, revista Pontica nr.33-34 - 2000-2001
 
Livia Buzoianu - „Adrian Rădulescu - la 75 de ani de la naștere și 7 ani de la dispariție”, revista Pontica nr.40, 2007
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile școlilor nr. 25 și nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoția 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licențiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanța. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 51

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 178

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 245

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 207

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 317

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 270

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 205

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 306

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 3456

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 314

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 431

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 439

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 286

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 251

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 473

#Dobrogeaetnică „Armenii nu risipeau truda lor prin baruri sau cazinouri și nici nu făceau investiții în afara țării“. Simion Tavitian, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

13 Nov 2018 648

Ziua Dobrogei, sărbătorită în avans de elevi și liceeni constănțeni, la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța

13 Nov 2018 562

Interviu live cu Carmen Aldea Vlad şi Iulian Bratu Cum s-a născut Imnul Dobrogei, o continuare firească a Simfoniei Dobrogene a lui Dragoş Alexandrescu (video)

13 Nov 2018 557

„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian

12 Nov 2018 320

Eveniment cultural de poezie și muzică, la Teatrul de Stat Constanţa, de Ziua Dobrogei

12 Nov 2018 309

Ce manifestări vor fi organizate la Tulcea cu ocazia Centenarului şi Zilei Dobrogei

12 Nov 2018 423

Surprize pentru seniorii din Constanța de Ziua Dobrogei la pavilioanele pentru pensionari din municipiul Constanța

12 Nov 2018 350

Evenimentul organizat la Constanța cu ocazia „Zilelor Dobrogei” are loc la Pavilionul Expozițional. Ce surprize le sunt pregătite constănțenilor

12 Nov 2018 488

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 422

#Dobrogeaetnică Pregătind sărbătoarea Dobrogei, la 140 de ani, reprezentanţii etniilor se alătură proiectului ZIUA de Constanţa (galerie foto)

12 Nov 2018 570

Dezbatere despre promovarea istoriei Dobrogei, la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Documentarul dedicat lui Adrian V. Rădulescu ar putea fi proiectat în Parlament (galerie foto)

12 Nov 2018 755

Imagini de la eveniment „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră”. Cursă Cernavodă - Constanța. Aproape 30 de persoane au participat (galerie foto+video)

10 Nov 2018 512

#Dobrogeaetnică „Cum de s-a putut ca atât de repede să se nască în Dobrogea cu atâtea neamuri o lume românească”. Constantin N. Sarry, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

10 Nov 2018 428

Sâmbătă, cursă între Cernavodă și Constanța. „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră „Vă așteptăm să sărbătorim împreună!”

09 Nov 2018 778

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 740

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 437

Interviu live Valentin Stanciu - „De Ziua Dobrogei, punem bazele unei asociații intercomunitare din care vor face parte Topalu, Saraiu, Ghindărești, Horia și Gârliciu“ (video)

09 Nov 2018 560

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 609

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 307

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei în ziua sărbătorii Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

08 Nov 2018 1035

#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

08 Nov 2018 1027

LIVE text Studenții și profesorii de la Universitatea „Ovidius“, prezenți la proiectarea documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, finanțat de ZIUA de Constanţa

07 Nov 2018 691

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 164

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacţia ZIUA de Constanţa. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii judeţeni (galerie foto)

07 Nov 2018 596

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1584

Ecouri şi impresii ale celor prezenţi la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa (galerie foto)

07 Nov 2018 481

LIVE text Prefectura Constanţa, alături de cotidianul ZIUA de Constanţa. Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat, azi, în sala „Remus Opreanu“ (galerie foto)

06 Nov 2018 510

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2440

#citeşteDobrogea „Viciul marinei“, dăruire sau „desgust“? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Nov 2018 561

Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (II)

05 Nov 2018 393

„Alăturaţi-vă nouă!“ Vor alerga de la podul de la Cernavodă până la Constanţa. Ce evenimente va celebra cursa

03 Nov 2018 984

#citeşteDobrogea Prognoze pentru Portul Constanţa, la 1920, dar... „risipite în lupte politice inutile“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Nov 2018 557

#citeşteDobrogea „Cele trei Dobrogi“. Nicolae Iorga, despre frumuseţile ţinutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 Nov 2018 1008

Interviu live Gheorghe Moldovan - „Din punct de vedere etnic, suntem un exemplu, dar, din păcate, nu știm să ne promovăm brandul care se numește Dobrogea“ (video)

02 Nov 2018 1576

#citeşteDobrogea Directorul Liceului „Mircea“ pune în contrast morala teoretică cu morala societăţii. La 1920, dar cât de actuală! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 Nov 2018 1156