Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

Fascinaţia structurilor monumentale, impresionante, de altfel, a atras interesul cercetătorilor de-a lungul timpului, dar şi al publicului mai mult sau mai puţin avizat. Colonizarea greacă desfăşurată şi pe litoralul vest-pontic, cel al Dobrogei de astăzi, a fost cu precădere promovată şi, în consecinţă, cunoscută, mai ales prin prisma coloniilor Orgame, Histria, Tomis, Callatis, cu referire la componenţa etnică a locuitorilor lor, relaţiile comerciale, dezvoltarea anumitor domenii  marcante - cultură, artă, educaţie, credinţe etc. -, elemente de urbanism, arhitectură.
 

 
Relaţia acestora cu mediul local, în special prin intermediul teritoriului rural al fiecărei colonii în parte, a rămas multă vreme apanajul cercetării istorice, greu accesibile unui public mai larg. Începerea unui şantier arheologic în teritoriul cetăţii Callatis, lângă actualul sat Albeşti, singura cercetare sistematică asupra unui sit elenistic rural din Dobrogea, a deschis calea studierii şi promovării acestui aspect la niveluri de înţelegere şi interes diferite.
 
Istoria descoperirii sitului de la Albeşti-cetate începe într-o notă obişnuită pentru ţinuturile înzestrate arheologic precum Dobrogea: aflat în timpul unei activităţi de rutină - prelevarea de piatră din vechea aşezare pentru gardul locuinţei sale - un sătean a observat un artefact antic. Perieghezele (prospecţiunile de teren) întreprinse ulterior acestei întâmplări de către arheologul Nicolae Cheluţă-Georgescu au confirmat existenţa materialului arheologic abundent întins pe platoul situat la 1,5 - 2 km SV de localitate. Confruntarea cu fotografiile aeriene a conturat existenţa unei aşezări cu plan regulat, dreptunghiular, corespunzătoare perioadei elenistice.
 
Conştient de importanţa unui asemenea sit, directorul Muzeului de Arheologie din Constanţa, Adrian Rădulescu, a întreprins toate demersurile necesare includerii acestuia într-un program de cercetare sistematică. Astfel, în anul 1974, a demarat prima campanie arheologică dintr-un lung şir, care continuă şi astăzi. Din poziţia de responsabil ştiinţific al acestui şantier, dar şi de director al muzeului constănţean, care îngloba în acea perioadă şi muzeul din Mangalia, a susţinut cercetarea constantă a sitului şi promovarea sa la nivel ştiinţific naţional şi internaţional, precum şi conştientizarea, la nivel local, a importanţei pe care o putea avea în dezvoltarea localităţii un asemenea obiectiv.
 
A format o echipă valoroasă de colaboratori care au preluat conducerea şantierului în momentul dispariţiei sale timpurii: Maria Bărbulescu, Livia Buzoianu, Nicolae-Cheluţă Georgescu, cărora li s-au adăugat de-a lungul timpului şi alţi mai tineri colegi. Şi Albeşti se poate înscrie în sfera proiectelor sale neterminate. Deşi a lăsat în urmă rezultatele a 24 de ani de cercetare arheologică la Albeşti, nu a putut asista la împlinirea proiectului de publicare a unei monografii arheologice închinate sitului. Aceasta, o valoroasă contribuţie la evoluţia istorică a spaţiului dobrogean, a apărut în anul 2008, prin strădania şi consecvenţa cercetătoarelor care au condus destinele şantierului Albeşti după anul 2000: c.ş. I dr. Maria Bărbulescu, urmată de c.ş. I dr. Livia Buzoianu, care consemnează în introducerea volumului aportul „[...] prof. univ. dr. Adrian Rădulescu (1932-2000), primul responsabil ştiinţific al şantierului Albeşti, cel care, prin experienţa arheologică şi claritatea observaţiilor, a intuit de la început semnificaţia istorică a aşezării, susţinând săpăturile de la Albeşti şi în calitatea sa de director al MINAC”.
 
Dar ce înseamnă Albeşti-cetate? Situl arheologic, monument istoric de importanţă naţională, inclus în Lista Monumentelor Istorice la poziţia CT-I-s-A-02577, corespunde unei structuri fortificate care a funcţionat la limita teritoriului rural al cetăţii Callatis între jumătatea secolului IV a.Chr. şi secolul III p.Chr. Reprezintă astfel o radiografie locală a vieţii rurale din teritoriul unei colonii doriene - Callatis fiind singura fundaţie a dorienilor pe litoralul românesc al Mării Negre. Cercetările din cei peste 40 de ani care au trecut au scos la lumină în întregime partea fortificată a aşezării, evidenţiind şi structura teritoriului exterior fortificaţiei, pe platoul care se întinde la sud şi vest de fortificaţie, locuit pasager şi în perioada romană, între secolele I-IV p.Chr.
 
Au evidenţiat o aşezare întemeiată în contextul organizării teritoriului rural al cetăţii Callatis, în secolul IV a.Chr., care, în afară de valenţele agrare pe care le avea, reflectate şi de inventarul arheologic (unelte, statuete ale zeităţilor protectoare ale agriculturii), aşezarea are şi un evident caracter strategic, fiind aşezată pe unul dintre drumurile care legau colonia de interiorul Dobrogei vechi, dar şi pe un promontoriu dominant deasupra văii care şerpuieşte dinspre mare, înspre interiorul regiunii. Aflată în strânsă legătură cu evoluţia Callatidei, se distanţează de destinul acesteia la jumătatea secolului III a.Chr., când, în contrast cu decăderea coloniei, cauzată de evenimente istorice precum „războiul Tomisului”, din care Callatis iese înfrântă, aşezarea rurală se îndreaptă spre apogeul dezvoltării sale, demonstrat de abundenţa materialelor de import corespunzătoare acestei perioade. Încetarea funcţionării aşezării se situează la sfârşitul secolului III a.Chr., moment în care se încheie existenţa mai multor aşezări din Dobrogea, cauzată probabil de instabilitatea creată de raidurile bastarne şi închegarea unor „regate scitice” în zonă.
 
În paralel cu susţinerea activităţii în centrele consacrate precum Histria, Callatis sau Tomis, Adrian Rădulescu a ales să-şi concentreze atenţia şi asupra aşezării de la Albeşti, tocmai datorită perspectivei diferite asupra patrimoniului arheologic pe care o oferă - una venită dintr-o zonă marginală, o anexă a unei aşezări monumentale precum Callatis, dar care păstrează valenţe atât de importante pentru procesele de devenire istorică prin care a trecut în antichitate teritoriul dintre Dunăre şi Mare.
Conştient că şi „frânturile de diamant tot diamante sunt”, Adrian Rădulescu a oferit, împreună cu echipa pe care a avut-o alături, o imagine a elenismului colonial, şi prin prisma studierii sistematice şi ştiinţifice a teritoriului rural.
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian Rădulescu
 
Despre Irina Sodoleanu
 
Nepoata istoricului Adrian Rădulescu, Irina Sodoleanu este muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Este licenţiată în istorie - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa, promoţia 2004-2008.
În anul 2014 a obţinut titlul de doctor în istorie la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea „Edificiul cu Mozaic din Tomis în context urbanistic şi portuar”, coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Barnea.
Specializată în arheologie clasică, este membru în colectivele de cercetare a siturilor Albeşti - Cetate şi Histria. Printre temele sale predilecte de cercetare se numără evoluţia elementelor de urbanism în coloniile greceşti vest-pontice, transformate în oraşe romane şi romano-bizantine, interacţiunea centrelor urbane vest-pontice cu aşezările din teritoriul rural, tipuri de edificii comerciale în oraşele vest-pontice ş.a.
 
Citeşte şi: 
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu şi devenirea universitară a Constanţei (galerie foto)

19 Sep 2018 560

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 683

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 590

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1230

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 580

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 811

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 699

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 118

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1367

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 732

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 745

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1167

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 563

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 843

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1213

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 869

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 756

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 1001

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1556

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2192

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2950

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 717

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1058

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1347

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 892

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1986

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1287

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1021

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4316

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 915

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 913

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 561

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 934

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 546

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1106

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1455

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1126

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 804

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2391

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 804

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 1999

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4859

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 760

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1853

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1411

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2205

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 936

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 133

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2963

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1697