Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

Fascinaţia structurilor monumentale, impresionante, de altfel, a atras interesul cercetătorilor de-a lungul timpului, dar şi al publicului mai mult sau mai puţin avizat. Colonizarea greacă desfăşurată şi pe litoralul vest-pontic, cel al Dobrogei de astăzi, a fost cu precădere promovată şi, în consecinţă, cunoscută, mai ales prin prisma coloniilor Orgame, Histria, Tomis, Callatis, cu referire la componenţa etnică a locuitorilor lor, relaţiile comerciale, dezvoltarea anumitor domenii  marcante - cultură, artă, educaţie, credinţe etc. -, elemente de urbanism, arhitectură.
 

 
Relaţia acestora cu mediul local, în special prin intermediul teritoriului rural al fiecărei colonii în parte, a rămas multă vreme apanajul cercetării istorice, greu accesibile unui public mai larg. Începerea unui şantier arheologic în teritoriul cetăţii Callatis, lângă actualul sat Albeşti, singura cercetare sistematică asupra unui sit elenistic rural din Dobrogea, a deschis calea studierii şi promovării acestui aspect la niveluri de înţelegere şi interes diferite.
 
Istoria descoperirii sitului de la Albeşti-cetate începe într-o notă obişnuită pentru ţinuturile înzestrate arheologic precum Dobrogea: aflat în timpul unei activităţi de rutină - prelevarea de piatră din vechea aşezare pentru gardul locuinţei sale - un sătean a observat un artefact antic. Perieghezele (prospecţiunile de teren) întreprinse ulterior acestei întâmplări de către arheologul Nicolae Cheluţă-Georgescu au confirmat existenţa materialului arheologic abundent întins pe platoul situat la 1,5 - 2 km SV de localitate. Confruntarea cu fotografiile aeriene a conturat existenţa unei aşezări cu plan regulat, dreptunghiular, corespunzătoare perioadei elenistice.
 
Conştient de importanţa unui asemenea sit, directorul Muzeului de Arheologie din Constanţa, Adrian Rădulescu, a întreprins toate demersurile necesare includerii acestuia într-un program de cercetare sistematică. Astfel, în anul 1974, a demarat prima campanie arheologică dintr-un lung şir, care continuă şi astăzi. Din poziţia de responsabil ştiinţific al acestui şantier, dar şi de director al muzeului constănţean, care îngloba în acea perioadă şi muzeul din Mangalia, a susţinut cercetarea constantă a sitului şi promovarea sa la nivel ştiinţific naţional şi internaţional, precum şi conştientizarea, la nivel local, a importanţei pe care o putea avea în dezvoltarea localităţii un asemenea obiectiv.
 
A format o echipă valoroasă de colaboratori care au preluat conducerea şantierului în momentul dispariţiei sale timpurii: Maria Bărbulescu, Livia Buzoianu, Nicolae-Cheluţă Georgescu, cărora li s-au adăugat de-a lungul timpului şi alţi mai tineri colegi. Şi Albeşti se poate înscrie în sfera proiectelor sale neterminate. Deşi a lăsat în urmă rezultatele a 24 de ani de cercetare arheologică la Albeşti, nu a putut asista la împlinirea proiectului de publicare a unei monografii arheologice închinate sitului. Aceasta, o valoroasă contribuţie la evoluţia istorică a spaţiului dobrogean, a apărut în anul 2008, prin strădania şi consecvenţa cercetătoarelor care au condus destinele şantierului Albeşti după anul 2000: c.ş. I dr. Maria Bărbulescu, urmată de c.ş. I dr. Livia Buzoianu, care consemnează în introducerea volumului aportul „[...] prof. univ. dr. Adrian Rădulescu (1932-2000), primul responsabil ştiinţific al şantierului Albeşti, cel care, prin experienţa arheologică şi claritatea observaţiilor, a intuit de la început semnificaţia istorică a aşezării, susţinând săpăturile de la Albeşti şi în calitatea sa de director al MINAC”.
 
Dar ce înseamnă Albeşti-cetate? Situl arheologic, monument istoric de importanţă naţională, inclus în Lista Monumentelor Istorice la poziţia CT-I-s-A-02577, corespunde unei structuri fortificate care a funcţionat la limita teritoriului rural al cetăţii Callatis între jumătatea secolului IV a.Chr. şi secolul III p.Chr. Reprezintă astfel o radiografie locală a vieţii rurale din teritoriul unei colonii doriene - Callatis fiind singura fundaţie a dorienilor pe litoralul românesc al Mării Negre. Cercetările din cei peste 40 de ani care au trecut au scos la lumină în întregime partea fortificată a aşezării, evidenţiind şi structura teritoriului exterior fortificaţiei, pe platoul care se întinde la sud şi vest de fortificaţie, locuit pasager şi în perioada romană, între secolele I-IV p.Chr.
 
Au evidenţiat o aşezare întemeiată în contextul organizării teritoriului rural al cetăţii Callatis, în secolul IV a.Chr., care, în afară de valenţele agrare pe care le avea, reflectate şi de inventarul arheologic (unelte, statuete ale zeităţilor protectoare ale agriculturii), aşezarea are şi un evident caracter strategic, fiind aşezată pe unul dintre drumurile care legau colonia de interiorul Dobrogei vechi, dar şi pe un promontoriu dominant deasupra văii care şerpuieşte dinspre mare, înspre interiorul regiunii. Aflată în strânsă legătură cu evoluţia Callatidei, se distanţează de destinul acesteia la jumătatea secolului III a.Chr., când, în contrast cu decăderea coloniei, cauzată de evenimente istorice precum „războiul Tomisului”, din care Callatis iese înfrântă, aşezarea rurală se îndreaptă spre apogeul dezvoltării sale, demonstrat de abundenţa materialelor de import corespunzătoare acestei perioade. Încetarea funcţionării aşezării se situează la sfârşitul secolului III a.Chr., moment în care se încheie existenţa mai multor aşezări din Dobrogea, cauzată probabil de instabilitatea creată de raidurile bastarne şi închegarea unor „regate scitice” în zonă.
 
În paralel cu susţinerea activităţii în centrele consacrate precum Histria, Callatis sau Tomis, Adrian Rădulescu a ales să-şi concentreze atenţia şi asupra aşezării de la Albeşti, tocmai datorită perspectivei diferite asupra patrimoniului arheologic pe care o oferă - una venită dintr-o zonă marginală, o anexă a unei aşezări monumentale precum Callatis, dar care păstrează valenţe atât de importante pentru procesele de devenire istorică prin care a trecut în antichitate teritoriul dintre Dunăre şi Mare.
Conştient că şi „frânturile de diamant tot diamante sunt”, Adrian Rădulescu a oferit, împreună cu echipa pe care a avut-o alături, o imagine a elenismului colonial, şi prin prisma studierii sistematice şi ştiinţifice a teritoriului rural.
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian Rădulescu
 
Despre Irina Sodoleanu
 
Nepoata istoricului Adrian Rădulescu, Irina Sodoleanu este muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Este licenţiată în istorie - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa, promoţia 2004-2008.
În anul 2014 a obţinut titlul de doctor în istorie la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea „Edificiul cu Mozaic din Tomis în context urbanistic şi portuar”, coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Barnea.
Specializată în arheologie clasică, este membru în colectivele de cercetare a siturilor Albeşti - Cetate şi Histria. Printre temele sale predilecte de cercetare se numără evoluţia elementelor de urbanism în coloniile greceşti vest-pontice, transformate în oraşe romane şi romano-bizantine, interacţiunea centrelor urbane vest-pontice cu aşezările din teritoriul rural, tipuri de edificii comerciale în oraşele vest-pontice ş.a.
 
Citeşte şi: 
 
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ce manifestări vor fi organizate la Tulcea cu ocazia Centenarului şi Zilei Dobrogei

12 Nov 2018 116

Surprize pentru seniorii din Constanța de Ziua Dobrogei la pavilioanele pentru pensionari din municipiul Constanța

12 Nov 2018 290

Evenimentul organizat la Constanța cu ocazia „Zilelor Dobrogei” are loc la Pavilionul Expozițional. Ce surprize le sunt pregătite constănțenilor

12 Nov 2018 321

Poveștile Histriei (I) Frumoasa Hediste, moartea lui Meidias și alte istorii

12 Nov 2018 357

#Dobrogeaetnică Pregătind sărbătoarea Dobrogei, la 140 de ani, reprezentanţii etniilor se alătură proiectului ZIUA de Constanţa (galerie foto)

12 Nov 2018 516

Dezbatere despre promovarea istoriei Dobrogei, la iniţiativa ZIUA de Constanţa. Documentarul dedicat lui Adrian V. Rădulescu ar putea fi proiectat în Parlament (galerie foto)

12 Nov 2018 669

Imagini de la eveniment „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră”. Cursă Cernavodă - Constanța. Aproape 30 de persoane au participat (galerie foto+video)

10 Nov 2018 502

#Dobrogeaetnică „Cum de s-a putut ca atât de repede să se nască în Dobrogea cu atâtea neamuri o lume românească”. Constantin N. Sarry, de astăzi, în Biblioteca Virtuală

10 Nov 2018 348

Sâmbătă, cursă între Cernavodă și Constanța. „Alerg pentru Unirea de la Marea Neagră „Vă așteptăm să sărbătorim împreună!”

09 Nov 2018 757

#Dobrogeaetnică Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

09 Nov 2018 691

#Dobrogeaetnică Arc peste timp. De ce 23 noiembrie 1878? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Nov 2018 407

Interviu live Valentin Stanciu - „De Ziua Dobrogei, punem bazele unei asociații intercomunitare din care vor face parte Topalu, Saraiu, Ghindărești, Horia și Gârliciu“ (video)

09 Nov 2018 536

Şedinţă solemnă comună între consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea. Mai multe evenimente planificate

08 Nov 2018 597

Centenarul Marii Uniri și Ziua Dobrogei, marcate de Muzeul de Artă Constanța. Ce evenimente sunt pregătite cu această ocazie

08 Nov 2018 302

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei în ziua sărbătorii Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

08 Nov 2018 1025

#Dobrogeaetnică ZIUA de Constanţa celebrează Dobrogea printr-o nouă campanie. Atmosfera zilei de 14 noiembrie 1878. Istoricul Stoica Lascu, de azi, în Biblioteca Virtuală

08 Nov 2018 987

LIVE text Studenții și profesorii de la Universitatea „Ovidius“, prezenți la proiectarea documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, finanțat de ZIUA de Constanţa

07 Nov 2018 661

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”, Stoica Lascu

07 Nov 2018 152

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacţia ZIUA de Constanţa. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii judeţeni (galerie foto)

07 Nov 2018 590

Ocupaţii ale locuitorilor Dobrogei centrale în a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX (galerie foto)

07 Nov 2018 1571

Ecouri şi impresii ale celor prezenţi la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanţa (galerie foto)

07 Nov 2018 472

LIVE text Prefectura Constanţa, alături de cotidianul ZIUA de Constanţa. Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat, azi, în sala „Remus Opreanu“ (galerie foto)

06 Nov 2018 500

Tuzla cea de acum un secol şi legendele sale

06 Nov 2018 2423

#citeşteDobrogea „Viciul marinei“, dăruire sau „desgust“? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Nov 2018 552

Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (II)

05 Nov 2018 390

„Alăturaţi-vă nouă!“ Vor alerga de la podul de la Cernavodă până la Constanţa. Ce evenimente va celebra cursa

03 Nov 2018 974

#citeşteDobrogea Prognoze pentru Portul Constanţa, la 1920, dar... „risipite în lupte politice inutile“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Nov 2018 551

#citeşteDobrogea „Cele trei Dobrogi“. Nicolae Iorga, despre frumuseţile ţinutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 Nov 2018 995

Interviu live Gheorghe Moldovan - „Din punct de vedere etnic, suntem un exemplu, dar, din păcate, nu știm să ne promovăm brandul care se numește Dobrogea“ (video)

02 Nov 2018 1564

#citeşteDobrogea Directorul Liceului „Mircea“ pune în contrast morala teoretică cu morala societăţii. La 1920, dar cât de actuală! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 Nov 2018 1152

Judeţul Constanţa - detalii demografice din perioada 1966-2017 (I)

30 Oct 2018 1041

#citeşteDobrogea Cine sunt blajinii sau rohmanii? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

30 Oct 2018 992

Fostele colonii Sarighiol şi Acbasi, exodul populaţiei din anii '70, cetatea antică şi rezervaţia Hagieni, sub lupa ultimilor 100 de ani! (documente + galerie foto)

30 Oct 2018 1983

File din istoria Constanţei (IV) Povestea Falezei de la Cazino, un fost bulevard al oraşului (II)

29 Oct 2018 2124

#citeşteDobrogea „Nici un colţ de pământ nu mi s’a alipit mai mult de suflet ca pământul dobrogean“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Oct 2018 781

Târgul Panairului - prilej de tranzacții comerciale și distracții pentru locuitorii Dobrogei (galerie foto)

26 Oct 2018 783

#citeșteDobrogea „Paristrion“, Dobrogea de astăzi? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

25 Oct 2018 495

#citeşteDobrogea Valea Kara-Su în hărţi medievale (galerie foto)

24 Oct 2018 2296

#citeşteDobrogea In memoriam Mihai Irimia. 76 de ani de la naşterea dobrogeanului, prin adopţie, remarcabil în arheologie

24 Oct 2018 938

#citeşteDobrogea Un alt manifest al lui Pariano. „Bătrânii noştri aveau un cântec - «Toată noaptea bat la poartă şi tu dormi, dormire-ai moartă!»“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Oct 2018 1179

File din istoria Constanţei (III) Povestea Falezei Cazinoului, un fost bulevard al oraşului (I)

23 Oct 2018 1964

Vești bune Au început lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Când vor fi finalizate (galerie foto+video)

22 Oct 2018 8066

Ştiutori de carte în Dobrogea anului 1912 (galerie foto)

22 Oct 2018 866

Îşi va onora promisiunea primarul Făgădău? Ar trebui să înceapă lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa

22 Oct 2018 1183

În premieră CJC, CCINA şi Primăria Constanţa organizează „Zilele Dobrogei“, în perioada 14 - 17 noiembrie, la Pavilionul Expoziţional (document)

20 Oct 2018 927

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 715

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 806

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1487

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 1429

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 669