Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

Licenţiat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1967), Alexandru Barnea este membru al Secţiei Greco-Romane din cadrul Institutului de Arheologie „V. Pârvan” al Academiei Române din 1968 şi până în prezent. Doctor în istorie la Universitatea Bucureşti din anul 1983, prof. univ. dr. Barnea a fost cadru didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1992, iar din 1995 profesor, decan al acesteia între 1996 şi 2004.
 

 
În continuare, a fost membru al Senatului Universităţii din Bucureşti; membru fondator şi membru în board-ul Institutului Român de Istorie Recentă din Bucureşti; membru al societăţilor de Studii Clasice, de Studii Bizantine, de Ştiinţe Istorice ş.a., din ţară şi din străinătate; în decembrie 2007 a fost ales şef al Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de cercetare - istoria antică, arheologia clasică şi epigrafia greacă şi latină, epocile greco-romană şi bizantină.
 
„Din 1968 eram prieten cu Adrian V. Rădulescu, să spunem, pe câmpul de luptă al arheologiei, iar din 1969 urmând să aibă postul de director. De când lucra deja la muzeu era interesat direct de ceea ce se întâmpla la Adamclisi, de moştenirea marelui arheolog Grigore Tocilescu, care a murit în 1909.
 
S-a mai lucrat puţin la Adamclisi, după care Vasile Pârvan a întrerupt lucrările acolo şi le-a început pe cele de la Histria, pentru că avea nevoie şi de anumite utilaje. Rădulescu a ştiut să facă acest monument cunoscut lumii întregi.
În 1967, prin politica pe care o aveau guvernul şi partidul la vremea respectivă, era luată hotărârea ca din 1968 să se înceapă lucrările la monument şi la cetate, în vederea sărbătoririi Independenţei, adică în 1977, la 100 de ani de la declaraţia lui Mihail Kogălniceanu în Parlament, la 9 mai 1877, şi care a fost promulgată a doua zi de Principele Carol I.
 
Dar, date fiind motivele anti-regaliste ale regimului, a fost votată pe 9 mai. Întâmplarea a făcut ca inaugurarea la monument, în prezenţa lui Ceauşescu, să nu se facă pe 9 mai, de Ziua Independenţei, ci pe 29 mai, din varii motive.
Adamclisi şi Dinogeţia sunt cele două cetăţi la care am fost în practică arheologică, în anii 1950, când era student şi Adrian Rădulescu, fiind primul şantier, deoarece era unul amplu, condus de un mare profesor al vremii respective de la Facultatea de istorie, Gheorghe Ştefan, care şi iniţiase cercetările acolo încă înainte de război.
 
Pe Adrian Rădulescu l-aş caracteriza ca fiind un foarte atent şi interesat, documentat în materie de arheologie, mai ales greco-romană şi romană târzie până la bizantină, inclusiv. Drept pentru care, având toate aceste cunoştinţe remarcabile, a ştiut să conducă din momentul în care a preluat conducerea mai întâi a secţiei de specialitate a muzeului şi apoi a muzeului însuşi cercetările din Dobrogea întreagă, mai întâi, şi apoi din judeţul Constanţa. Şi a avut grijă de fiecare, pe unele le-a şi condus personal, iar de altele se interesa direct de fiecare dată, fie prin colegii săi, unul dintre aceştia fiind Gheorghe Papuc”.
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu

Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Traian Marcu, cel care a satirizat lumea din jur prin epigramele sale

16 Jan 2019 195

#citeșteDobrogea „La Callatis“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Jan 2019 292

#citeșteDobrogea „Lui Eminescu“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Jan 2019 292

#citeșteDobrogea Apreciata actriță Marga Barbu, într-un rol de comedie muzicală. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Jan 2019 386

Aventura engleză în Dobrogea (1856-1882) Construirea căii ferate Constanţa-Cernavoda şi preluarea portului. Partea a III-a. Memoriul lui Forester, raportul Gordon-Liddell şi previziunile britanicilor privind viitorul urbei

15 Jan 2019 446

#citeșteDobrogea Obsesia lui Mihai Eminescu pentru mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța (galerie foto)

15 Jan 2019 446

Aventura engleză în Dobrogea (1856-1882) Construirea căii ferate şi preluarea portului Constanța. Partea a II-a. Memoriul lui Forester - studii, rapoarte şi ideea abandonată a unui canal navigabil de la Dunăre la Mare

14 Jan 2019 1068

#citeşteDobrogea „Fluviul cerului se revarsă peste ţărmuri şi bucuria se revarsă în lume!“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Jan 2019 336

#citeşteDobrogea WAZE de-acum un secol. Interesant ghid al Dobrogei, de la 1912, de astăzi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Jan 2019 444

Întâlnirea publică deschisă anuală a Dobrogei, la Casa de Cultură Constanța

12 Jan 2019 446

Aventura engleză în Dobrogea (1856 - 1882) Construirea căii ferate și preluarea portului. Partea I. Prologul - Războaiele ruso-turce și Tratatul de la Paris

12 Jan 2019 1473

#citeșteDobrogea „De vorbă cu țăranii dobrogeni“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jan 2019 384

#citeşteDobrogea Cea mai îndrăgită replică a marelui actor Florin Piersic. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Jan 2019 515

#citeşteDobrogea „La ţărmul mării“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

11 Jan 2019 333

2018, un an memorabil pentru ZIUA de Constanța. În premieră, un cotidian regional, organizator de evenimente culturale de impact (galerie foto)

11 Jan 2019 626