#AdrianV.Rădulescu - ctitorul: Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

Licenţiat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1967), Alexandru Barnea este membru al Secţiei Greco-Romane din cadrul Institutului de Arheologie „V. Pârvan” al Academiei Române din 1968 şi până în prezent. Doctor în istorie la Universitatea Bucureşti din anul 1983, prof. univ. dr. Barnea a fost cadru didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1992, iar din 1995 profesor, decan al acesteia între 1996 şi 2004.
 

 
În continuare, a fost membru al Senatului Universităţii din Bucureşti; membru fondator şi membru în board-ul Institutului Român de Istorie Recentă din Bucureşti; membru al societăţilor de Studii Clasice, de Studii Bizantine, de Ştiinţe Istorice ş.a., din ţară şi din străinătate; în decembrie 2007 a fost ales şef al Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie din Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de cercetare - istoria antică, arheologia clasică şi epigrafia greacă şi latină, epocile greco-romană şi bizantină.
 
„Din 1968 eram prieten cu Adrian V. Rădulescu, să spunem, pe câmpul de luptă al arheologiei, iar din 1969 urmând să aibă postul de director. De când lucra deja la muzeu era interesat direct de ceea ce se întâmpla la Adamclisi, de moştenirea marelui arheolog Grigore Tocilescu, care a murit în 1909.
 
S-a mai lucrat puţin la Adamclisi, după care Vasile Pârvan a întrerupt lucrările acolo şi le-a început pe cele de la Histria, pentru că avea nevoie şi de anumite utilaje. Rădulescu a ştiut să facă acest monument cunoscut lumii întregi.
În 1967, prin politica pe care o aveau guvernul şi partidul la vremea respectivă, era luată hotărârea ca din 1968 să se înceapă lucrările la monument şi la cetate, în vederea sărbătoririi Independenţei, adică în 1977, la 100 de ani de la declaraţia lui Mihail Kogălniceanu în Parlament, la 9 mai 1877, şi care a fost promulgată a doua zi de Principele Carol I.
 
Dar, date fiind motivele anti-regaliste ale regimului, a fost votată pe 9 mai. Întâmplarea a făcut ca inaugurarea la monument, în prezenţa lui Ceauşescu, să nu se facă pe 9 mai, de Ziua Independenţei, ci pe 29 mai, din varii motive.
Adamclisi şi Dinogeţia sunt cele două cetăţi la care am fost în practică arheologică, în anii 1950, când era student şi Adrian Rădulescu, fiind primul şantier, deoarece era unul amplu, condus de un mare profesor al vremii respective de la Facultatea de istorie, Gheorghe Ştefan, care şi iniţiase cercetările acolo încă înainte de război.
 
Pe Adrian Rădulescu l-aş caracteriza ca fiind un foarte atent şi interesat, documentat în materie de arheologie, mai ales greco-romană şi romană târzie până la bizantină, inclusiv. Drept pentru care, având toate aceste cunoştinţe remarcabile, a ştiut să conducă din momentul în care a preluat conducerea mai întâi a secţiei de specialitate a muzeului şi apoi a muzeului însuşi cercetările din Dobrogea întreagă, mai întâi, şi apoi din judeţul Constanţa. Şi a avut grijă de fiecare, pe unele le-a şi condus personal, iar de altele se interesa direct de fiecare dată, fie prin colegii săi, unul dintre aceştia fiind Gheorghe Papuc”.
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu

Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)
 
 
 
 
 

Galerie foto: