Ziua Dobrogei

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

Atunci când vorbeşti despre Constanţa, gândul te duce degrabă la câteva imagini emblematice, reprezentative pentru această urbe cu o istorie milenară. Îţi apar în minte Maiestuosul Cazino, statuia lui Ovidiu, Farul Genovez, grupul statuar Fortuna cu Pontos şi, bineînţeles, misteriosul şi superbul Şarpe Glykon...
Vom lăsa deoparte poveştile comorilor de epocă modernă şi vom aborda problema ultimelor două, dovezi ale unei istorii incredibile a vechiului Tomis, pe ale cărui ruine se ridică oraşul Constanţa de astăzi.
 
Fortuna cu Pontos şi Glykon sunt două piese minunate, pe care nu le ratează niciun vizitator al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Ele pot fi găsite, pentru a fi admirate, în Sala Tezaur, de la parterul instituţiei sus-menţionate. Aşa cum se ştie, sau ar trebui să se ştie, aceste două comori fac parte dintr-un tezaur de 24 de sculpturi, descoperit întâmplător pe 1 aprilie 1962, în zona Gara Veche, la intersecţia străzilor Traian cu Mihai Viteazul.
 
Probabil mulţi dintre dumneavoastră aţi admirat Tezaurul de Muzeu. Din păcate, ceea ce se ştie mai puţin este contribuţia extraordinară pe care a avut-o arheologul şi directorul Adrian V. Rădulescu în ceea ce priveşte cercetarea acestui tezaur, protejarea lui de-a lungul deceniilor şi nu în ultimul rând promovarea lui într-o manieră excepţională, pe plan naţional şi mai ales internaţional.
 
Pe 1 aprilie 1962, prim-secretarul Regiunii Dobrogea, Vasile Vâlcu, primea un telefon ciudat: un muncitor care lucra la dezafectarea liniilor de cale ferată de la Gara Veche (care a funcţionat între 1860-1960) descoperise în pământ capul unei statui. Vâlcu l-a anunţat imediat pe bunul său prieten Vasile Canarache, directorul Muzeului de Istorie de la acea vreme, iar acesta, deşi a crezut iniţial că este victima unei păcăleli de 1 aprilie, s-a deplasat imediat la faţa locului. A convocat imediat toţi specialiştii instituţiei pe care o conducea, printre aceştia aflându-se şi tânărul muzeograf Rădulescu, care avea deja şase ani vechime la instituţia constănţeană.
 
Treptat, tezaurul de 24 de piese sculpturale a ieşit la iveală, în întreaga sa splendoare. S-a dovedit că acel cap de femeie (găsit de muncitor) era doar parte a grupului statuar Fortuna cu Pontos.
 
Fortuna sau Tyche, aşa cum o numeau grecii, era zeiţa norocului şi iată că şansa a făcut ca această comoară să poată fi descoperită. În urma săpăturii atent realizate de către arheologi, toate cele 24 de piese au fost scoase din pământul ce le ascunsese mai bine de un mileniu şi jumătate.
 
Sculpturile au fost găsite într-o groapă de 6x4 metri, peste care se suprapusese un edificiu din secol VI d.H. Piesele au fost în general datate în perioada sec. II-IV d.H. Potrivit istoricului DM Pippidi, toate aceste comori au fost probabil ascunse în veacul al IV-lea într-o vreme în care cultele antice aşa-zis păgâne erau obiectul unor persecuţii din partea creştinismului devenit religie dominantă. Surprinzător este faptul că piesele sunt de natură religioasă diferită (culte diferite - orientale şi greco-romane) şi de valoare artistică, de asemenea diferită.
 
Tezaurul este format din 24 de piese, în speţă opt statui şi statuete, o aedicula (mic templu), 14 reliefuri şi un altar care păstra încă urmele unor litere. Erau astfel reprezentate diverse divinităţi de sorginte greco-romană, orientală (micro-asiatică şi egipteană) şi autohtonă (traco-getă): Hecate (zeiţa magiei şi vrăjitoriei - 5 piese), Selene (personificarea Lunii - 1 piesă), Nemesis (zeiţa răzbunării), Şarpele Glykon, Fortuna cu Pontos, Isis (zeiţa egipteană a vieţii şi perechea lui Osiris - 1 piesă, Graţiile (Charitele la greci - zeiţe ale graţiei, frumuseţii, bucuriei şi plăcerii), Dionysos (Bacchus la romani - zeu al viţei-de-vie, al vinului şi al fertilităţii naturii - 2 piese), Esculap (Asclepios la greci - zeul medicinei - 1 piesă), Cybele (Marea Mamă a Zeilor - zeiţă a naturii cu atribute extrem de complexe - de sorginte asiatică dar recunoscută oficial în panteonul roman - 1 piesă), Dioscurii (Gemenii Castor şi Polux - eroi semizei, patroni ai navigaţiei şi ai marinarilor - 1 piesă), Hermes (Mercur - zeul comerţului, 1 piesă), Mithras (mare zeu şi erou protagonist al misterelor mihtraice şi al unui cult extrem de popular în imperiu), 1 piesă, Cavalerul Trac (Eroul Vânător - divinitate tracică, 1 piesă) şi Diana (Artemis, zeiţă a vânătorii, 1 piesă).
 
În 1963, în urma unui studiu desfăşurat timp de mai bine de un an, Muzeul din Constanţa editează cartea „Tezaurul de Sculpturi de la Tomis”, în care fiecare piesă este prezentată în detaliu. Lucrarea este semnată de directorul Vasile Canarche şi de arheologii Adrian Rădulescu, Vasile Barbu şi Andrei Aricescu.
În această lucrare, Rădulescu este cel care se ocupă de piesele ce îi reprezintă pe Bacchus, Cybele, Mercur, Esculap, Isis şi Diana. Cercetarea sa este extrem de atentă, obiectivă, iar concluziile trase sunt fundamentale pentru studierea ulterioară a acestor culte şi modul lor de manifestare la Tomis.
 
După 1969, Rădulescu devine director al Muzeului în locul regretatului Canarche. Continuă să promoveze piesele din Tezaur. Are o foarte bună relaţie de colaborare cu Muzeul Naţional din Bucureşti, cedează chiar piese din patrimoniul tomitan, dar nicio clipă nu se înduplecă ca printre acestea să se numere şi piese din Tezaur. Tezaurul rămâne la Muzeul din Constanţa, mai întâi la sediul din Palatul Episcopal, iar apoi, din 25 decembrie 1977, în noul sediu al MINAC, din Piaţa Ovidiu.
 
Prin grija lui Rădulescu şi prin contribuţia întregului colectiv, este creată sala specială a Tezaurului, care în următoarele decenii va atrage zeci, sute de mii de vizitatori. În paralel, sesiunea ştiinţifică anuală Pontica atrage la Constanţa somităţi ale arheologiei naţionale şi internaţionale. Revista Pontica cuprinde studii care oferă detalii extrem de preţioase legate de Tezaur şi de cultele adorate în Tomisul antic precreştin.
 
Prin Tezaurul de la Tomis, care cuprinde piese unice în lume (Glykon, de ex.), Constanţa devine unul din punctele importante de pe harta europeană a marilor muzee de istorie.

 
Bibliografie
 
Canarache, Rădulescu, Barbu, Aricescu - Tezaurul cu sculpturi de la Tomis, Bucureşti 1963
Rădulescu - Artă şi arhiotectură în Dobrogea, în epoca romană, Studia Gotica, Styockholm
Constantin Preda - Adrian Rădulescu şi cercetarea istorico-arheologică dobrogeană, Pontica 33-34
Maria Alexandrescu Vianu - The treasury of scultures from Tomis, The cult inventory of a temple, daciajournal.ro
Maria Bărbulescu - Adrian Rădulescu - La 75 de ani de la naştere şi 7 ani de la dispariţie

Sursa foto: Imaginile au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și familia istoricului A. Rădulescu
 

Despre Cristian Cealera

Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.


Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 168

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 222

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 196

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 237

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 426

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 347

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 704

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 489

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 383

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 866

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 365

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 415

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 891

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 578

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 489

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1215

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 682

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 794

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1028

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 298

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 446

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 429

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 547

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 354

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 344

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 370

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 763

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 245

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 450

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 241

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 763

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 352

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 179

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 354

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 215

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 594

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 249

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 231

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 355

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 331

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 288

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 251

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 477

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 398

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1166

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1045

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 360

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 787

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4642

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 390