Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea eroului Haig Acterian, armean din Dobrogea cu un destin tragic


Primul val de emigranţi armeni a venit la finalul secolului al XII-lea în Dobrogea, stabilindu-se în judeţul Tulcea, la Silistra şi Bazargic (azi în Bulgaria). Un grup masiv de armeni a venit cu vaporul la Constanţa şi mulţi dintre aceştia au rămas aici (alţii s-au răspândit în România) după anul 1915, când a început primul genocid al secolului al XX-lea - masacrul armenilor. Modul în care au fost primiţi de români i-a încurajat pe mulţi dintre armeni să rămână în Dobrogea şi să vadă în România patria adoptivă.


 
Profesori, actori, regizori, artişti, prelaţi, ofiţeri, avocaţi, medici, scriitori, jurnalişti, oameni de afaceri, economişti, oameni politici, tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi, recompun tabloul inteligenţei românilor de etnie armeană.
 
Din această pleiadă de valori face parte şi poetul, scriitorul, regizorul şi omul de teatru român de origine armeană, Haig Garabet Acterian.
 
Exponent al generaţiei celor născuţi la începutul secolului al XX-lea, venind în timp, deci, după Aram Frenkian, cei doi sunt consideraţi adevăraţii exegeţi literari ai Dobrogei din perioada interbelică. Născut pe 5 martie 1904 la Constanţa, este primul dintre fraţii Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică fiind fratele lui Arşavir Acterian, dar şi sora sa - Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti şi este unul dintre personajele din „Romanul adolescentului miop”.
A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista „Vlăstarul” a Liceului „Spiru Haret”, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade.
 
S-a căsătorit cu actriţa Marietta Sadova, una dintre marile actriţe de dramă ale Teatrului Naţional din Bucureşti. Deşi era tentat iniţial să dea examen de admitere la Conservator şi să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol in piesa lui Adrian Maniu Meşterul Manole. De altfel, romanul indian al fostului său coleg de liceu, Mircea Eliade Isabel şi apele Diavolului era dedicat “Prietenului Mihail şi oarbei Lalu”, Lalu fiind o cerşetoare oarbă pe care Eliade a întîlnit-o în vremea cînd locuia în Rippon Street, Kolkata.
 

Teatrul şi filmul. Regizor, cronicar dramatic, monograf

 
Haig Acterian va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecittà. A corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor şi teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul din părinţii teatrului modernist european. A scris mai multe cărţi de teatru, din care le amintim doar pe cele mai importante: Pretexte pentru o dramaturgie românească cu o prefaţă de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), Gordon Craig şi ideea în teatru (Vremea, 1936), După un veac de teatru românesc, (Bucovina, 1937), Organizarea teatrului (Bucovina, 1938), Shakespeare (Ed. Fundaţiilor Regale, 1938), Limitele artei, (Atelierele Grafice Luceafarul, 1939).
 
Alături de colegii săi de generaţie, Mihail Sebastian şi Camil Petrescu, cei cu care împărtăşea interesul pentru Craig şi teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioşi cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii William Shakespeare, Shakespeare, scrisă şi publicată în limba română.
 
Haig Acterian a fost cea de-a două jertfă, după poetul Dumitru Olariu, a literaturii dobrogene, în cruciada anticomunistă. Pedepsit de regimul antonescian în anii celui de-al doilea război mondial, cu trimiterea în prima linie a frontului din Uniunea Sovietică, unde a murit pe 8 august 1943 în Kuban.
 
Într-un substanţial articol dedicat lui Haig Acterian publicat în cotidianul „Curierul Naţional” din mai 1994, istoricul şi criticul literar Valeriu Râpeanu spune: „Mai întâi că ne relevă personalitatea unuia din oamenii de cultură ai ţării noastre cu un destin tragic. Unul din cei mai apropiaţi prieteni ai lui Mircea Eliade (scrisori trimise celui pe care Haig îl numea „singurul meu prieten” au fost publicate în „Mircea Eliade şi corespondenţii săi”, ediţia Mircea Handoca, 1993, Editura Minerva, ca şi a tuturor celor ce formau cercul „Criterion”) Haig Acterian a fost un intelectual cu orizont cultural vast, frământat de idei novatoare, cu dorinţa de a reforma teatrul românesc” („Armeni de seamă din România”, Simion Tavitian)
 
Sursa foto: mnlr.ro
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Surorile Florica și Marcela Cordescu, gemene și în creație plastică

10 May 2019 1877

#citeşteDobrogea In Memoriam Georgeta Mărtoiu, teatrolog. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

03 May 2019 669

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

27 Apr 2019 976

#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

23 Apr 2019 656

#citeşteDobrogea In Memoriam Grigore Sălceanu, la 118 ani de la naştere. Distincţia profesorului mircist, cu notorietate între dobrogeni

23 Apr 2019 699

#citeşteDobrogea 180 de ani de la naşterea celui care a dat identitate Dobrogei. „Domnilor, iată Domnitorul vostru Carol I!“

20 Apr 2019 828

#citeşteDobrogea In Memoriam Enache Puiu, la 91 de ani de la naştere

18 Apr 2019 867

#citeşteDobrogea In Memoriam Nicolae Tonitza, la 133 de ani de la naşterea pictorului „tristeţilor luxuriant colorate“

13 Apr 2019 670

#citeşteDobrogea 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“

08 Apr 2019 664

#citeșteDobrogea George Sarry, de astăzi în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța. Unul dintre cele mai valoroase memoriale din istoria literaturii de detenţie

02 Apr 2019 1066

#citeșteDobrogea 87 de ani de la nașterea artistului dobrogean Ion Nicodim

26 Mar 2019 684

#citeşteDobrogea Prof. ing. Claudia Niţu, director al Liceului Energetic Constanţa, despre „Garabet Kumbetlian - Omul“

25 Mar 2019 1021

#citeșteDobrogea Destine de savanți dobrogeni. Cristache V. Oprea, de la ajutor de chelner la docent în științe agronomice

23 Mar 2019 674

#citeșteDobrogea In Memoriam Traian Coșovei, la 98 de ani de la naștere. „Dobrogea de aur“ - omagiu ținutului natal (galerie foto)

23 Mar 2019 865

#citeșteDobrogea In Memoriam Valeriu Cuşner, la 82 de ani de la naştere

22 Mar 2019 614