Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea celui mai de seamă pictor român. Moştenirea lui Nicolae Tonitza lăsată Dobrogei (galerie foto)

Născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, primul dintre cinci copii ai Anastasiei şi ai lui Neculai Toniţă, cel mai de seamă pictor român, Nicolae Tonitza, frecventează Şcoala primară de băieţi nr. 2 şi urmează Gimnaziul real „Manolache K. Epureanu“ din Bârlad.
 
În 1902 părăseşte Bârladul pentru a se înscrie la Şcoala naţională de Belle-Arte din Iaşi, avându-i printre profesori pe Gheorghe Popovici şi Emanoil Bardasare (dar nu va putea să îşi ia diploma de absolvire deoarece participă în ultimul an la o grevă a studenţilor), iar printre colegi, pe Ştefan Dimitrescu şi Leon Viorescu, cu care va lega o lungă prietenie.
 
În 1903 cunoaşte Italia, în cadrul unei excursii a studenţilor de la Arheologie din Bucureşti, condusă de profesorul Grigore Tocilescu.
În 1908 pleacă în Germania, la München, unde este admis la Königlich Bayerischen Akademie der Bildenden Künste (Academia Regală Bavareză de Arte Frumoase, actualmente Academia de Arte Frumoase München), la clasa profesorului Hugo von Habermann, dar pe care o părăseşte, fără să-şi fi terminat studiile, şi călătoreşte în vara anului 1909 în Italia şi în toamnă în Franţa, unde rămâne pentru doi ani, la Paris.
 
În 1911 se reîntoarce în ţară, mai întâi la Bârlad şi mai târziu la Iaşi (unde predă un timp ca suplinitor la desen la Liceul militar). În 1912 termină cursurile Şcolii naţionale de Belle-Arte şi obţine prin concurs certificatul de „pictor bisericesc“.
 
Se căsătoreşte în 1913 cu Ecaterina Climescu şi va avea doi copii, Catrina şi Petru. Din cauze economice, renunţă la pictură câţiva ani şi lucrează ca redactor la ziarul Iaşul. Mobilizat şi trimis pe front, cade prizonier în luptele de la Turtucaia, de unde va fi trimis în lagărul de prizonieri din Kirjali, Bulgaria.
 
În 1933 ocupă catedra de pictură la Academia de Belle-Arte din Iaşi, rămasă vacantă în urma decesului lui Ştefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei. În 1939 se îmbolnăveşte grav şi la 26 februarie 1940 se stinge din viaţă.
 

Mangalia - direcţia preferată

 
În anii 1933 şi 1934 pictează împreună cu Francisc Şirato în Dobrogea, realizând o serie de tablouri şi desene cu peisaje din Balcic.
„Dobrogea a exercitat asupra sa aceeaşi fascinaţie, precum asupra celor mai mulţi artişti ai perioadei. S-a întors mereu acolo, simţind că de acel loc se leagă clarificarea concepţiilor sale artistice şi coagularea unui stil original în pictură. Nu doar în Balcic, ci şi la Mangalia şi în alte localităţi dobrogene, Tonitza a luat contact cu populaţiile de turci şi tătari, oameni printre care se simţea bine, cu care discuta îndelung şi ai căror copii îi erau foarte dragi. Pe unii dintre aceştia, Tonitza îi învăţa desenul, organizând chiar un concurs de desen şi alcătuind pentru ei un alfabet desenat. Primul contact cu această lume îl luase în timpul prizonieratului său, când fusese inspirat să scrie, în revista lagărului, poveşti orientale.
 
Mangalia, aşezare cu rădăcini antice, dar şi cu o dezvoltare urbană importantă, a reprezentat, alături de Balcic, una dintre direcţiile preferate şi de Nicolae Tonitza, care, în cursul anului 1925, anul unor importante campanii de lucru, Mangalia fiind străbătută alături de Ţara Făgăraşului şi Techirghiol - ajungea pe malurile Mării Negre, revenind ani la rând, până în 1933 (descoperirea Balcicului).
 
Primele «studii» luate din Mangalia apar aşadar în cursul anului 1925, când descoperim un Tonitza împărţit între pictura de factură impresionistă - în expoziţia «Grupului de moldoveni din Bucureşti» din noiembrie-decembrie 1925 prezenta două «Impresii din Mangalia», - şi studierea, în regim sensorial-afectiv, a pitorescului uman şi arhitectural“. (www.artmark.ro).
 

Tonitza, şef al lucrărilor de pictură la Biserica „Sf. Gheorghe“

 
Dacă în zilele noastre Biserica „Sf. Gheorghe“ din Constanţa a ajuns să fie considerată un aşezământ de cartier, trebuie spus că la 1915 era a treia biserică ortodoxă a oraşului, aşa încât se căutau pictori pe măsura măreţiei sale. Şi astfel, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, în demersurile sale pentru conceperea monografiilor, a descoperit în arhivele Primăriei Constanţa dosarul 12/1929, în care se găseşte istoria travaliului pictorului Nicolae Tonitza în legătură cu pictarea acestei biserici.
 
Contractul este semnat între Primăria Municipiului Constanţa, reprezentată prin Aurel Vulpe, primarul girant al municipiului, pe de o parte, şi pictorii N.N. Tonitza, C. Bacalu şi Jean Buiuk, pe de alta. Primăria dispunea de aprobarea unanimă a membrilor Consiliului Municipal, din 20 iunie 1931, şi a deciziei Ministerului de Interne nr. 13326, din 30 iulie 1831, pentru a încredinţa celor trei pictori trecuţi în contract zugrăvirea bisericii spre a fi executată potrivit proiectelor de concurs şi devizului respectiv.
 
Prestaţia trebuia să se realizeze conform procesului-verbal din 11 iunie 1931, în care „erau fixate părţile tehnice ale zugrăviturei, proces-verbal încheiat în comun acord între pictori şi delegaţii Primăriei: dl. Aurel Vulpe, părintele Econom At. Popescu, Domnişoara arhitect Rizescu, dl. Profesor Carp şi părintele Econom Ion Roşculeţ, proces-verbal de care D-nii pictori au luat cunoştinţă, l-au semnat şi face parte integrantă din acest contract şi al cărui text este: «Noi, Membrii Comisiunii pentru aprecierea şi adjudecarea lucrării de pictură a bisericii Sf. Gheorghe din Municipiul Constanţa, întrunindu-ne în localul Primăriei pentru a hotărî de comun acord cu dl. Pictor N.N. Tonitza, condiţiunile în care se vor executa lucrările de pictură, am stabilit următoarele:
Pictura se va executa în ulei pe fond de ceară, întrebuinţându-se ulei de in, crud olandez, iar culorile vor fi Schönfeld Lefrane. Aureolele şi decorurile ce vor necesita aur vor fi aurite cu Katärinen-gold 14 carate. Sfinţii şi panourile se vor picta conform regulilor iconografice a bisericei ortodoxe din răsărit, iar pictura se va executa în stil bizantin. Asemeni decorurile vor fi în stil bizantin.
 
În afară de icoanele catapitezmei Dnii Pictori sunt obligaţi a picta crucea Sfintei răstigniri, cu cele două moline, predicatorul, una icoană mare a cuvioasei Paraschiva şi 14 icoane prăsnicere, pentru iconostas, precum şi podul cafasului.
 
La intrarea în biserică, în exterior, se vor picta sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar deasupra uşilor Sf. Gheorghe, în interior în dreapta Majestatea Sa Regele şi în stânga P.S. Episcop. În Cupola mare, sub pantocrator se vor picta sfinţii mucenici şi decoruri până la bază, unde se vor picta cei 4 evanghelişti.
Lucrarea de pictură va fi gata cel mai târziu la 1 noiembrie 1932, cu obligaţiunea în vara anului 1933 să se execute pictura cupolei mari, Sfântul Altar şi sânurile bisericii. Cum biserica nu va fi închisă decât în timpul executării picturei, de la sfântul altar, Dnii pictori vor face schela în aşa fel ca să nu împiedice circulaţia şi nici să dea un aspect urât bisericei.
 
Dl. Pictor Tonitza este obligat să picteze personal, fără întrerupere pentru a se putea executa lucrarea, înăuntrul termenului fixat. Schelăria va fi a Dlui Pictor. Se menţionează expres, că întreaga lucrare de pictură va fi executată sub directa conducere şi permanenta participare a Dlui N.N. Tonitza, Dsa fiind desemnat şef al acestei lucrări şi direct răspunzător de realizarea materială şi artistică a zugrăviturei, care va trebui să poarte expresia calităţii sale artistice.
Pentru efectuarea acestei lucrări de artă, Primăria va plăti Dlor Pictori potrivit hotărârei Consiliului Comunal din 20 iunie 1931 şi aprobărei Ministerului de Interne nr. 13326 din 30 iulie 1931 suma de lei 1.000.000 (un milion) lei. /.../
 
Subsemnaţii pictori N.N. Tonitza, C. Bacalu şi Jean Buiuk se obligă a executa întocmai toate obligaţiunile stipulate prin prezentul contract rămânând solidar răspunzători faţă de Municipiu, de toate consecinţele ce ar rezulta din cauza nerespectării condiţiunilor prevăzute mai sus, pentru care facem alegere de domiciliu în Constanţa, strada Bogdan Vodă nr. 20»“.
 
Site-ul ZIUA de Constanţa a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase picturi semnate de Nicolae Tonitza, însoţite de poveştile lor.


 
Citeşte şi:
 
Constanţa de odinioară Pentru „Sf. Gheorghe“, Primăria, la sfadă cu Tonitza (galerie foto)
 
Vedeta Licitaţiei de Primăvară „Cap de copil“ de Nicolae Tonitza, adjudecată pentru suma de 58.000 euro
 
Adjudecarea "Țărăncuței cu fuior" a lui Nicolae Grigorescu
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 250

#citeșteDobrogea 110 ani de la nașterea matematicianului tulcean Gheorghe Th. Gheorghiu

14 Nov 2018 241

#citeşteDobrogea „Viciul marinei“, dăruire sau „desgust“? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Nov 2018 578

#citeşteDobrogea Cine sunt blajinii sau rohmanii? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

30 Oct 2018 1019

#citeşteDobrogea „Iasca, o ciupercă în formă de copită care creşte pe copaci, poate fi folosită la aprins focul“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

27 Oct 2018 1054

#citeşteDobrogea „Nici un colţ de pământ nu mi s’a alipit mai mult de suflet ca pământul dobrogean“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Oct 2018 814

#citeșteDobrogea „Paristrion“, Dobrogea de astăzi? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

25 Oct 2018 513

#citeșteDobrogea „Lampa vie nu este periculoasă, nu ia foc, nu face explozie, căci lumina ei este «rece»“. Prof. O. Mironescu, despre „lumina vie“ și semnificațiile ei

23 Oct 2018 647

#citeşteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. „Brigăzile artistice de agitaţie“, o gură de aer din altă lume. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Oct 2018 564

#citeşteDobrogea „O lege, ca să-și poată avea autoritatea ei, trebuie să fie fructul experienței, iar nu impusă ca sistem de dominațiune”. Manifest al lui Constantin D. Pariano

20 Oct 2018 824

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 684

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 2091

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1201

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1440

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 711

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 2220

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1605

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1219

#citeşteDobrogea Obiceiuri şi tradiții la musulmanii dobrogeni (galerie foto)

21 Aug 2018 3017

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 940

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 857

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1519

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1822

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 920

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1405

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 1132

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 870

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1359

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4911

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1144

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 1094

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1541

#citeşteDobrogea Obiceiuri la aromâni - „Dacă nu te cuminţeşti, te dau liguciarilor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jun 2018 1711

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dominic Dembinski. Nostalgii nevinovate

27 Jun 2018 809

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dan Tărchilă. Ceremonial de spiritualitate românească (galerie foto)

26 Jun 2018 675

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Carmen Chihaia. Un teatru pentru mileniul III

25 Jun 2018 597

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Prof. univ. dr. Ion Coja. Un Teatru Naţional la Constanţa?

23 Jun 2018 821

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Prof. univ. dr. Ileana Berlogea. Din cutia amintirilor (galerie foto)

22 Jun 2018 756

#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dr. Romeo Profit. Cu gândul și cu fapta la un semicentenar (galerie foto)

21 Jun 2018 625

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)

21 Jun 2018 786

#RespectTeatru# CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dr. Aurelia Lăpușan. De veghe la memoria teatrului constănțean

20 Jun 2018 651

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii 1951. Constanţa sovietică şi înfiinţarea Teatrului Dramatic (galerie foto)

20 Jun 2018 832

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari

19 Jun 2018 830

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

19 Jun 2018 928

#RespectTeatru Marele regret al artistului Adrian Daminescu - „Nu Oleg Danovski a făcut această Operă, ci tatăl meu“

15 Jun 2018 3514

#RespectTeatru La mulți ani, Alecu Mereuță! Și la cât mai multe amintiri proaspete!

14 Jun 2018 1225

#RespectTeatru La mulți ani, Aida Abagief!

14 Jun 2018 1132

#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean 90 de ani de la nașterea actorului Jean Ionescu, directorul cu cel mai îndelungat mandat la Teatrul de Stat. Interviu acordat în anul 1966

09 Jun 2018 860

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Personalul sanitar al orașului. Cât de veche este farmacia Miga

09 Jun 2018 1330

#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean Șapte titluri esențiale pentru teatrul constănțean

09 Jun 2018 1305