#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

Una dintre cele mai importante file din istoria provinciei Dobrogea s-a scris la 23 noiembrie 1878, când trupele armatei române au intrat la Constanța, pe sub un arc de triumf aflat în piața din fața Gării vechi a orașului.
 
La vremea aceea, orașul se afla sub administrarea armatei rusești, care ocupase Constanța din luna iunie 1877. După plecarea acestora și ocuparea orașului cu trupele române, s-au constituit diferitele instituții de stat.
 
Primul Consiliu Comunal, numit la data de 12 decembrie 1878, conform procesului-verbal nr. 1, semnat de prefectul Remus N. Opreanu, regăsit în volumul „Din tezaurul documentar dobrogean“, arăta astfel:
„Astăzi anul una mie opt sute șaptezeci și opt ziua douăsprezece decembrie.
Noi Remus N. Opr(e)an(u), prefectul județului Kiustenge, în urma invitațiunilor făcute aleșilor cu majoritate de voturi, membrii în consiliul comunal, a veni în localul prefecturii pentru a se constitui consiliul și dupe observarea actelor relative la alegerea efectuată, declarăm constituit consiliul comunal al orașului Kiustenge din d-nii: Antonio A. Alexandridi, Basilio Gombo, Ali Kadîr Effendi, Hafuz Regep Effendi și Bohor Seni.
Membrii consiliului comunal după deliberațiunile și chibsuințele ținute înaintea noastră au organisat și compus cancelaria comunei din: un casier, un perceptor, posturi în care sunt numiți d-nii Dionisie Condogeorge și Vasile Iordanovici, secretar, dl. Chirciu Banu și scriitor, dl. Eugeniu Cosmiadi. 
Aceste persoane se vor invita de îndată a veni la post și a intra în lucrarea funcțiunilor ce li se încredințează, după ce vor depune legiuitul jurământ. 
 
Prefect, 
Remus N. Opreanu
Nr. 352; 12 Decembrie 1878”. 

Primul primar al Constanței - un grec 

În lucrarea „Onomastica străzilor din Constanța”, autorul Petre Covacef îl descrie pe primul primar al orașului, Anton A. Alexandridis (comerciant turc de origine grecească, născut la Adrianopole), ales în două mandate: 1878-1880 și 1882-1883, drept un negustor prosper de băcănie și coloniale. „În timpul mandatului său au sosit la Constanța primii funcționari români, care de la început au impus vorbirea și scrierea românească în primărie. (...) Prefectului și funcționarilor români nu le convenea un primar neortodox din rândurile comunității musulmane - majoritată - a turco-tătarilor din oraș; la fel din cauza numărului redus al membrilor comunității nici un primar bulgar nu era agreat, cu toate că aceștia aveau o stare materială bună; turcii și tătarii din oraș nu agreau un primar de origine armeană. 
 
Comunitatea engleză de la Constanța era amorfă. Mai implicați erau evreii caraimi care lucrau la atelierele de reparat locomotive și vagoane din port.
Atunci, singura soluție aleasă de prefect a fost alegerea unui grec la prima funcție de primar din oraș, cu toate că niciuna dintre comunități nu-i agreau pe greci”.

 
Interesant este faptul că Alexandridis nu cunoștea limba română, dar avea să se adapteze imediat prezenței administrației și funcționarilor români. De asemenea, nu cunoștea nici legea românească de aplicare a impozitelor, întrucât până atunci se conducea după legile turcești. Astfel avea să intre în conflict cu avocatul Panait Holban, care dorea aplicarea imediată a fiscalității. Din păcate, cel de-al doilea mandat de primar, început în 1882, nu avea să-l ducă la capăt, decedând în anul 1883.
 

„Cea mai importantă realizare a primarului A. Alexandridis a fost ca împreună cu G. Auneanu portărelul orașului, să nominalizeze toate străzile din Constanța, să compartimenteze loturile de pe străzi cu numere, în vederea aplicării începând cu anul 1883 a legilor fiscale de impozite pentru Primăria orașului”, mai consemnează Covacef în cartea sa.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:

File din istoria Dobrogei, consemnate de inginerul Covacef

#citeşteDobrogea 150 de ani de la naşterea părintelui oceanografiei, Grigore Antipa
 
#citeșteDobrogea 141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea In Memoriam Jean Badea. Astăzi ar fi împlinit 85 de ani

03 Mar 2021 1853

#Dobrogea Digitală Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

12 Jan 2021 1240

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian, „înaintemergătorul”

29 Dec 2020 1584

DobrogeaDigitală Dobrogea, California Europei

16 Dec 2020 1093

#citeșteDobrogea Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878

18 Nov 2020 534

#Dobrogea Digitală Volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, de Adrian Ilie, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

16 Nov 2020 1348

#DobrogeaDigitală Aventurile fraților Pipera și legătura lor cu profesorul Garabet Kümbetlian

12 Nov 2020 2104

#citeșteDobrogeaTeodor T. Burada, fondator al muzicologiei şi folcloristicii clasice româneşti

03 Oct 2020 3271

#DobrogeaDigitală Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

30 Sep 2020 1790

#citeșteDobrogea Salut, Sighet! Supraviețuitorii lotului Vișovan

03 Sep 2020 1690

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932) Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

02 Jun 2020 2916

#DobrogeaDigitală Două decenii fără Adrian Rădulescu. O viață dedicată cetății

05 May 2020 3010

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Marta Trancu Rainer, prima femeie chirurg din România și medic obstetrician de seamă

29 Apr 2020 2560

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Şapte decenii dedicate spiritualităţii româneşti. La doar 11 ani, Arşag Bogosian scria prima odă

06 Mar 2020 23058

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu „Niște ratați ambițioși” - Horia Stamatu, între lirism și Legiune

03 Mar 2020 1992