#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

Una dintre cele mai importante file din istoria provinciei Dobrogea s-a scris la 23 noiembrie 1878, când trupele armatei române au intrat la Constanța, pe sub un arc de triumf aflat în piața din fața Gării vechi a orașului.
 
La vremea aceea, orașul se afla sub administrarea armatei rusești, care ocupase Constanța din luna iunie 1877. După plecarea acestora și ocuparea orașului cu trupele române, s-au constituit diferitele instituții de stat.
 
Primul Consiliu Comunal, numit la data de 12 decembrie 1878, conform procesului-verbal nr. 1, semnat de prefectul Remus N. Opreanu, regăsit în volumul „Din tezaurul documentar dobrogean“, arăta astfel:
„Astăzi anul una mie opt sute șaptezeci și opt ziua douăsprezece decembrie.
Noi Remus N. Opr(e)an(u), prefectul județului Kiustenge, în urma invitațiunilor făcute aleșilor cu majoritate de voturi, membrii în consiliul comunal, a veni în localul prefecturii pentru a se constitui consiliul și dupe observarea actelor relative la alegerea efectuată, declarăm constituit consiliul comunal al orașului Kiustenge din d-nii: Antonio A. Alexandridi, Basilio Gombo, Ali Kadîr Effendi, Hafuz Regep Effendi și Bohor Seni.
Membrii consiliului comunal după deliberațiunile și chibsuințele ținute înaintea noastră au organisat și compus cancelaria comunei din: un casier, un perceptor, posturi în care sunt numiți d-nii Dionisie Condogeorge și Vasile Iordanovici, secretar, dl. Chirciu Banu și scriitor, dl. Eugeniu Cosmiadi. 
Aceste persoane se vor invita de îndată a veni la post și a intra în lucrarea funcțiunilor ce li se încredințează, după ce vor depune legiuitul jurământ. 
 
Prefect, 
Remus N. Opreanu
Nr. 352; 12 Decembrie 1878”. 

Primul primar al Constanței - un grec 

În lucrarea „Onomastica străzilor din Constanța”, autorul Petre Covacef îl descrie pe primul primar al orașului, Anton A. Alexandridis (comerciant turc de origine grecească, născut la Adrianopole), ales în două mandate: 1878-1880 și 1882-1883, drept un negustor prosper de băcănie și coloniale. „În timpul mandatului său au sosit la Constanța primii funcționari români, care de la început au impus vorbirea și scrierea românească în primărie. (...) Prefectului și funcționarilor români nu le convenea un primar neortodox din rândurile comunității musulmane - majoritată - a turco-tătarilor din oraș; la fel din cauza numărului redus al membrilor comunității nici un primar bulgar nu era agreat, cu toate că aceștia aveau o stare materială bună; turcii și tătarii din oraș nu agreau un primar de origine armeană. 
 
Comunitatea engleză de la Constanța era amorfă. Mai implicați erau evreii caraimi care lucrau la atelierele de reparat locomotive și vagoane din port.
Atunci, singura soluție aleasă de prefect a fost alegerea unui grec la prima funcție de primar din oraș, cu toate că niciuna dintre comunități nu-i agreau pe greci”.
 
Interesant este faptul că Alexandridis nu cunoștea limba română, dar avea să se adapteze imediat prezenței administrației și funcționarilor români. De asemenea, nu cunoștea nici legea românească de aplicare a impozitelor, întrucât până atunci se conducea după legile turcești. Astfel avea să intre în conflict cu avocatul Panait Holban, care dorea aplicarea imediată a fiscalității. Din păcate, cel de-al doilea mandat de primar, început în 1882, nu avea să-l ducă la capăt, decedând în anul 1883.
 
„Cea mai importantă realizare a primarului A. Alexandridis a fost ca împreună cu G. Auneanu portărelul orașului, să nominalizeze toate străzile din Constanța, să compartimenteze loturile de pe străzi cu numere, în vederea aplicării începând cu anul 1883 a legilor fiscale de impozite pentru Primăria orașului”, mai consemnează Covacef în cartea sa.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:

File din istoria Dobrogei, consemnate de inginerul Covacef

#citeşteDobrogea 150 de ani de la naşterea părintelui oceanografiei, Grigore Antipa
 
#citeșteDobrogea 141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța