#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

De-a lungul istoriei sale, Dobrogea a avut parte de personalități care au reușit să-și dovedească dragostea față de acest colț de țară, clădind necondiționat și lăsând moștenire fapte pentru care ar trebui să le omagiem opera cu mai multă prețuire.
 
Una dintre aceste rarisime personalități este și Ioan N. Roman, juristul, gazetarul și primarul care a îndrăgit atât de mult Constanța încât nu avea să o mai părăsească, de la venirea sa în mai 1900 și până la dispariție, pe 12 iulie 1931.
 

 
Ioan N. Roman s-a născut pe 20 iulie 1866 în comuna Tropoclo, jud. lsmail, dar a fost declarat în comuna Comândărești, județul lași, unde părinții, oieri, s-au statornicit. Studiile le face la Săliște, Hârlău și apoi la lași, unde-l cunoaște pe Eminescu, Titu Maiorescu, Osvald Teodoreanu și polemizează cu Gherea.
 
După terminarea liceului pleacă la Bruxelles și urmează concomitent Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept. În 1897 obține titlul de doctor în drept „avec distinction“. Și-a făcut debutul în literatură la 16 ani la Foaia literară și științifică botoșăneană Albina, urmând apoi colaborările la revista Familia din Oradea, condusă de Petru Vulcan, Convorbiri literare, Literatură și știință. A participat la ședințele Junimii. Între 1892-1893 îl găsim prim redactor la ziarul Adevărul și al suplimentului Adevărul literar.
 
În 1897 ia în primire postul de ajutor de judecător la Judecătoria Ocolului Curtea de Argeș și în 1898 e transferat la Judecătoria din Medgidia. De aici începe perioada dobrogeană, timp de treizeci și patru de ani. Devine, în 1899, primar, aceeași funcție exercitând-o și la Constanța, unde vine în anul 1900.
 
În Constanța mai îndeplinise funcțiile de consilier și vicepreședinte al Consiliului avocaților. A fost senator și deputat, președinte al organizației liberale locale. A fost unul din cei mai importanți oameni politici ai Dobrogei, trezind interesul opiniei publice naționale și europene asupra provinciei românești dintre Dunăre și Mare, în anii istorici 1918.
 
În Constanța a redactat și a colaborat la ziarele Dreptul Dobrogei, Farul, Ovidius. Trimite colaborări cu tematică dobrogeană la revista Neamul românesc fondată de Nicolae Iorga. Împreună cu geograful Constantin Brătescu instituie Societatea culturală dobrogeană, realizează cea mai valoroasă publicație de cultură Analele Dobrogei (1920-1938), la care adună semnăturile unor importanți oameni
ai țării: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Petru Vulcan, Emanoil Bucuța, M.D.

lonescu-Dobrogianu, Simion Mehedinți, Constantin Motaș, Oreste Tafrali, George Vâlsan, Ion Marin Sadoveanu. Sub diverse semnături Marna, Noir, lnero, Ioan Ghyb, Rosmarin, publică el însuși articole politice, de cultură, poezii de analiză, de reprezentare a mitologiei creștine.
 
A fost traducător din literatura franceză (Sully Proudhomme, Charles Baudelaire, Leconte de Lisle ). A fost critic literar, promovând scriitorii de talent. În ultimii ani ai vieții este ales președinte al Comitetului „Pro Eminescu" pentru înălțarea statuii poetului pe malul mării, alegându-l pe sculptorul Oscar Han.

 
După moartea lui s-au instituit două premii: cultural-literar și de poezie pentru premierea lucrărilor literare, istorice, geografice, juridice, cu subiecte din viața și trecutul Dobrogei.
 
Fiica lui I.N. Roman, Viorica, a locuit la București, iar fiul său, Horia, a fost publicist în Italia, evocându-și tatăl în lucrările publicate la Roma. Roman a însemnat atât de mult pentru regiunea pontică a țării, încât un necrolog a fost intitulat „La moartea ilustrului“.
 
Astăzi numele său este acordat unei străzi, unei școli și Bibliotecii Județene din Constanța.
 
Opera: Probleme actuale dobrogene (Constanța, f.a.); En contra direcțiunei literare de la Contemporanul (lași, 1887); Un răspuns domnului Ioan Gherea (lași, 1889); Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei (Constanța, 1905); Studiu asupra proprietății rurale din Dobrogea, urmat de Codul proprietății fonciare otomane din 1858 și de legile românești referitoare la proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea (Constanța, 1907) ; Organizarea Dobrogei Noui (Constanța, 1914); Proprietatea imobiliară rurală din Dobrogea (Constanța, 1919); Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877 (Constanța, 1920); Poezii (București, 1895).
 
Sursa text și foto: Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească“, de Constanța Călinescu, Dicționar de personalități dobrogene (volumul II).
 
Citește și:
 
#scrieDobrogea Ioan N. Roman, „patriarhul Dobrogei“. Personalitate marcantă a Constanţei şi a Medgidiei (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citesteDobrogea Constănțeanul Dionisie Șincan, o voce inconfundabilă a radioului românesc

18 Dec 2020 828

#citesteDobrogea Coloana Infinitului, esența spiritualității universale

27 Oct 2020 1907

#citesteDobrogea „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

25 Sep 2020 2927

#citesteDobrogea Maestrul Spiru Chintilă, în spațiul artistic dobrogean

17 Sep 2020 2294

#citesteDobrogea Florența Marinescu - ”Nimic nu poate fi mai rău decât un lucru aproape bine făcut, atunci când vorbim despre artă.”

02 Sep 2020 1580

#citesteDobrogea Patru ani fără Virgil Coman

05 Aug 2020 2406

#CitesteDobrogea 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

03 Aug 2020 25510

Dobrogea în anul 1891 (I). Populație și familii

23 Jul 2020 1902

#citesteDobrogea Despre iertare și vitregiile istoriei din ultimul veac

23 Jul 2020 2099

Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

27 Jun 2020 3983

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

28 May 2020 2558

Anul 1917, confruntările din Moldova și regimentele dobrogene (galerie foto)

13 May 2020 2395

Dobrogea în anul 1925 (II) - Porturile maritime

07 May 2020 2133

Dobrogea în anul 1925 (I) - Date statistice generale

02 May 2020 4693

#citesteDobrogea Ovidiu Dunăreanu - 70. Scriind despre Dobrogea cu inefabilul sentiment al tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte

21 Feb 2020 4115