#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea


Unul dintre cei mai înflăcăraţi patrioţi pe care i-a dat naţiunea română de-a lungul vremii, Ioan S. Neniţescu, s-a născut pe 11 aprilie 1854 în Galaţi şi a decedat pe 23 februarie 1901 în Buzău.

După studiile primare şi gimnaziale, va urma Şcoala Comercială „Alexandru Ioan I“ din Galaţi, după care continuă cu studii liceale la Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul. Pasiunea sa pentru literatură îl fac să se înscrie „ca audient“ la Facultatea de Litere din Iaşi, unde începe să frecventeze constant şedinţele Societăţii literare „Junimea“ (1875). Din această perioadă datează şi primele versuri ale lui Ioan Neniţescu, pe care le închina lui V. Alecsandri, mentor spiritual.Ca poet, el aparţine perioadei clasice a literaturii române din secolul al XIX-lea.

Deşi îşi va face debutul publicistic în ziarul „Gardistul civic“ din Galaţi (august 1874), debutul său literar se va întâmpla în revista „Convorbiri literare“ din 1878 cu poeziile „Sfârsitul toamnei“, „Cand ceata“, „Viorica“. Debutul editorial va veni mai târziu, odată cu volumul de versuri „Flori de primăvară“ (1880), urmat de poemul „Şoimii de la Războieni“ (1882).

În anul 1877, odată cu intrarea României în războiul ruso-turc, studentul Ioan Neniţescu se înrolează voluntar în armata română.
Face parte din cadrul Regimentului 13 Dorobanţi, ca sublocotenent, în această calitate luând parte la asediul redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2, în luptele cărora va fi rănit. Pentru faptele de vitejie este decorat cu distincţiile „Steaua României“ şi „Virtutea Militară“.

Adânc însetat de cunoaştere, în toamna anului 1878 se înscrie la Facultatea de filozofie şi arte din Berlin, unde studiază cu mari profesori ca Heller, Lepsius, Lasson şi Herman Grimm, dedicându-se studiului filosofiei, esteticii, pedagogiei, etnografiei, mitologiei antice, istoriei folclorului european etc. Doctoratul şi-l va lua la Leipzig în 1886 cu teza „Die Affectenlehre Spinozaas“, o lucrare de mare profunzime şi fineţe.

Deşi a scris şi poeme romantice de altă factură, poetul Ioan Neniţescu a rămas în istorie prin versurile patriotice. Chiar dacă poeziile sale nu poartă amprenta unei inspiraţii de geniu, totuşi ele sclipesc prin idee şi claritatea mesajului.

În lucrarea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, istoricul Stoica Lascu ne oferă spre lectură un articol din „Conservatorul Tulcei“ nr. 24 din 6 noiembrie 1911, în care este descrisă solemnitatea de dezvelire, la Tulcea, a bustului turnat în bronz al lui Ioan Neniţescu (semnat Spathe), cel care a fost timp de trei ani, începând cu 17 iunie 1897 şi prefect al Tulcei. „Din Bucureşti au venit şi au asistat la această solemnitate d-na Elena Neniţescu, văduva defunctului, împreună cu fiii, Haralambie Neniţescu, frate; dr. Mendonie, prim ajutor de primar al Capitalei, d. Curelescu, consilier comunal şi delegat din partea consiliului comunal al Capitalei, d. V. Bălăcescu, din partea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi numeroşi amici ai regretatului Ion Neniţescu“.

În cuvântarea sa, prefectul Petru Th. Sfetescu aminteşte moştenirea lăsată de acest mare român: „(...)În funcţiuni civile, a fost revizor şcolar al Capitalei, profesor la şcoala fde institutori, inspector şcolar şi în urmă prefect de Dobrogea (...). Monumentul reanexării Dobrogei, aşezat pe vârf de stâncă Colnicul Hora, care domină Dunărea şi oraşul; monumentul Voievodului Mircea cel Bătrân, o podoabă a oraşului Tulcea – s-au ridicat prin iniţiativa sa, ca amintire nepieritoare a drepturilor noastre istorice. (...) Tot acest eminent administrator a luat iniţiativa construirii liniei ferate Tulcea-Constanţa, care acum se execută“.

La 16 februarie 1901 i se încredinţează din nou conducerea judeţului Tulcea şi pe drum, venind să-şi ia postul în primire, încetează din viaţă, la numai 47 de ani.
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citesteDobrogea Constănțeanul Dionisie Șincan, o voce inconfundabilă a radioului românesc

18 Dec 2020 821

#citesteDobrogea Coloana Infinitului, esența spiritualității universale

27 Oct 2020 1904

#citesteDobrogea „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

25 Sep 2020 2924

#citesteDobrogea Maestrul Spiru Chintilă, în spațiul artistic dobrogean

17 Sep 2020 2290

#citesteDobrogea Florența Marinescu - ”Nimic nu poate fi mai rău decât un lucru aproape bine făcut, atunci când vorbim despre artă.”

02 Sep 2020 1576

#citesteDobrogea Patru ani fără Virgil Coman

05 Aug 2020 2398

#CitesteDobrogea 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

03 Aug 2020 25195

Dobrogea în anul 1891 (I). Populație și familii

23 Jul 2020 1900

#citesteDobrogea Despre iertare și vitregiile istoriei din ultimul veac

23 Jul 2020 2097

Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”

27 Jun 2020 3979

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

28 May 2020 2553

Anul 1917, confruntările din Moldova și regimentele dobrogene (galerie foto)

13 May 2020 2390

Dobrogea în anul 1925 (II) - Porturile maritime

07 May 2020 2130

Dobrogea în anul 1925 (I) - Date statistice generale

02 May 2020 4689

#citesteDobrogea Ovidiu Dunăreanu - 70. Scriind despre Dobrogea cu inefabilul sentiment al tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte

21 Feb 2020 4103