Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 67 de ani de la spectacolul inaugural al primei instituţii de teatru profesionist din Constanţa. Evocarea unei istorii necesare

Până să ajungă Constanţa să aibă trei instituţii teatrale distincte, cu o ofertă ce astăzi satisface majoritatea gusturilor... numai public să existe, viaţa culturală a municipiului de la malul mării a cunoscut etape amestecate de dezvoltare şi pe care, din păcate, nu le mai putem regăsi în niciuna dintre arhivele teatrelor, fie că vorbim de „Oleg Danovski“, de Teatrul de Stat sau de „Elpis“.
 
Suntem însă norocoşi să avem contemporani precum secretarul literar artistic Anaid Tavitian, o mărturie vie a ceea ce a însemnat devenirea teatrală constănţeană şi istoria sa frământată.
 
Dacă astăzi sărbătorim 67 de ani de la spectacolul inaugural al primei instituţii de teatru profesionist constănţean - fostul Teatru de Stat (actual TNOB), trebuie spus că în Constanţa existau, până la acel moment (1951), două instituţii.
 
Teatrul „Elpis“ - construit de comunitatea elenă în 1896: Era unica sală din oraş, pe a cărei scenă jucau trupele care veneau în turneu în Constanţa - şi nu numai teatru, ci şi operă şi operetă, chiar şi din străinătate - Franţa, chiar America, inclusiv la nivelul mişcării de amatori, intelectualii, în general, elevii de liceu, care făceau spectacole, dădeau concerte“, povesteşte Anaid Tavitian.
 
Ceea ce numim noi astăzi, generic, „Fantasio“ este fostul teatru al Ligii Culturale, ridicat de Demostene Tranulis în 1927: Era, în general, cinematograf, şi acolo mai jucau trupe. Sică Alexandrescu pomeneşte, la un moment dat, în memoriile lui, că juca acolo şi locuiau la hotelul Victoria de lângă Grand. Acolo dădeau ansamblurile ruseşti spectacole şi în parcul Maxim Gorki, unde este acum Danovski, exista o grădină. Atelierele şi cabinele din spatele actualului teatru au fost construite după 1949-1950“, ne lămureşte, în continuare, acelaşi interlocutor.
 

Teatru construit cu fonduri de la Canal

 
După 1948-1949, au început să apară - în centrele muncitoreşti ale României - teatrele de stat, toate numindu-se astfel în baza unei hotărâri de Guvern. Dar teatre mari, naţionale, existau în ţară, după cum bine îşi aminteşte Anaid Tavitian. „Aveau teatru naţional Clujul, Iaşiul, Bucureşti. După anii '60, s-au construit teatrele naţionale Craiova şi Târgu Mureş.
 
Revenind la teatrele de stat, acestea au apărut pentru că în provincie nu existau instituţii profesioniste de spectacol şi atunci statul a hotărât să se construiască teatre. În Constanţa, pe vremea aceea, începuse construcţia Canalului şi au spus că şi aici trebuie să existe un teatru de stat. Aşa încât o parte din fondurile pentru Canal au fost redirecţionate pentru ridicarea, pe locul fostei săli de festivităţi a Liceului «Mircea», a viitorului Teatru de Stat din Constanţa.
 
El a funcţionat cu această denumire cam până prin anii '70, când i s-a spus Teatrul de Dramă şi Comedie şi mai apoi Teatrul Dramatic“, povesteşte Anaid Tavitian, menţionând că „Păpuşile“ au funcţionat la balconul acestui teatru până prin 1956-1958, împreună cu Teatrul de Revistă, care avea să se mute în noiembrie 1956 la „Fantasio“.
 

Toma Caragiu, pe scena constănţeană

 
Revenind la istoria fostului Teatru de Stat, cunoscut astăzi sub denumirea de Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, şi la spectacolul inaugural din 2 mai 1951, al primei stagiuni, „O scrisoare pierdută“, de I.L. Caragiale, din lucrarea „Presă şi teatru în Dobrogea“, semnată de conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, aflăm că repetiţiile începuseră la Bucureşti, pe 15 ianuarie, sub „bagheta“ regizorului Nicu Kiriţescu, cel care, în perioada 1941-1944, fusese directorul Teatrului Naţional din Cluj.
 
„În sala teatrului naţional, vegheaţi de cei doi directori ai instituţiei, Zaharia Stancu şi Chiril Economu - acesta din urmă constănţean get-beget, repetau: Maria Antonova, Emil Dencec, Constantin Morţun, Cristian Niculescu, Ion Focşăneanu, Nelu Manolescu, Mitică Moraru, Mişu Bejan, Romeo Profit, Jean Ionescu. Tot la Naţionalul bucureştean se lucrau şi decorurile pictorului Traian Cornescu.
 
Premiera a avut loc în sala «Elpis», la 2 mai 1951. Actorilor veniţi din diverse colective teatrale din ţară li s-au alăturat constănţenii: N. Sever Cărpinişan, Jean Ionescu, George Gheorghiu, Romeo Profit, Valentina Şambra, Marieta Mihalcea. De pe băncile IATC a venit Toma Caragiu; de la Iaşi - Zoe Caraman. Ziarul «Dobrogea Nouă» consemna prezenţa în sală a conducerii de partid, a consiliului sovietic, iar Ion Dicu, directorul de scenă, a vorbit după Al. Botezatu.
 
Reporterul Nina Cheleş remarca jocul lui Toma Caragiu, al lui Dem Psatta, al lui Constantin Morţun, al lui Romeo Profit, al lui Grigore Dumitru, al lui Petre Simionescu, al lui Eugen Stoicescu, al Cocăi Simionescu. O reuşită, conchide cronicarul“.
 

„A ajuns, treptat, acolo unde la început nu îndrăznea decât să viseze“

 
Peste ani, la împlinirea a cinci decenii de existenţă, unul dintre actorii acestui spectacol inaugural, Romeo Profit, afirma: „Pornit la drum cu un colectiv restrâns, cu speranţe firave, dar cu o mare dăruire în muncă şi încrezător în ursita sa norocoasă, a ajuns, treptat, acolo unde la început nu îndrăznea decât să viseze.
 
Predestinat să prolifereze valori româneşti şi de pretutindeni, acest teatru s-a afirmat ca un factor de promovare şi sădire în mintea şi inima oamenilor a preţuirii şi ataşamentului faţă de arta scenică şi tot ceea ce este frumos. Diversitatea mare şi amplitudinea deosebită a repertoriului derulat în această jumătate de veac stau mărturie a caracterului universal al actului de cultură realizat.
 
Astfel, de la «O scrisoare pierdută» şi până la tragediile antice, de la lucrările clasice şi până la operele contemporane şi chiar postmoderniste, registrul spectacolelor a îmbrăţişat tot ce a fost mai de valoare în dramaturgie“ (citat din volumul „Thalia Ex Ponto la cumpănă de milenii“, elaborat de Anaid Tavitian şi Georgeta Mărtoiu, un adevărat document istoric pentru ceea ce a însemnat istoria teatrului constănţean).
 

 
În curând, cotidianul ZIUA de Constanţa va demara un amplu proiect dedicat memoriei teatrului constănţean, din respect pentru valorile care au dăinuit peste decenii şi care au scris istoria culturii constănţene.
 
Citeşte şi:

Dobrogea - File de istorie Istoria Teatrului de Stat Constanţa - partea I (1948-1958) - galerie foto
 
Dobrogea - File de istorie Istoria Teatrului de Stat Constanţa - partea a III-a (1965-1970) - galerie foto
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Dem Rădulescu a fost un actor de comedie fenomen. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

22 Jan 2019 167

#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Jan 2019 437

#citeşteDobrogea „Un minut de adevăr“. Despre complimentele de circumstanță de la finalul piesei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Jan 2019 397

#citeşteDobrogea „Tata Ică“ nu a mai apucat să împlinească 69 de ani. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jan 2019 804

#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

16 Jan 2019 407

#citeșteDobrogea Apreciata actriță Marga Barbu, într-un rol de comedie muzicală. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Jan 2019 445

#citeșteDobrogea Obsesia lui Mihai Eminescu pentru mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța (galerie foto)

15 Jan 2019 553

#citeşteDobrogea WAZE de-acum un secol. Interesant ghid al Dobrogei, de la 1912, de astăzi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Jan 2019 485

#citeşteDobrogea Cea mai îndrăgită replică a marelui actor Florin Piersic. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Jan 2019 571

#citeşteDobrogea Dascălul naţional Apostol D. Culea, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jan 2019 535

#citeșteDobrogea „Legile țării nu interzic nimănui să fie imbecil“. Grigore Moisil (10 ianuarie 1906, Tulcea - 15 decembrie 1973, Ottawa, Canada)

10 Jan 2019 392

#citeşteDobrogea Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, la un an. Cărţi rare, reviste valoroase şi colecţii personale au atras mii de accesări

09 Jan 2019 384

#citeșteDobrogea Amza Pellea, despre „puterea specifică a teatrului“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Jan 2019 455

#citeşteDobrogea Un an fără savantul Garabet Kumbetlian. Mărturisiri despre devenirea sa ca director al Liceului Industrial Energetic (galerie foto)

05 Jan 2019 664

#citeșteDobrogea „Zeița, tovarășii ei și oamenii căzuți sub cai“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

04 Jan 2019 521