Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea A fost odată Săptămâna Teatrelor de Păpuşi la... mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

A fost o perioadă în care Teatrul de Păpuşi Constanţa a ocupat un loc de seamă în viaţă culturală a Dobrogei şi a României, bucurându-se de o deosebită recunoaştere şi peste graniţele ţării. De-a lungul anilor, a fost o prezenţă de marcă în cadrul festivalurilor de gen, naţionale şi internaţionale, un ambasador al artei de animaţie din România, al oraşului în care vieţuieşte şi creează, fiind distins cu numeroase premii. Teatrul a participat la festivaluri în Bulgaria, Croaţia, Franţa, Italia, Norvegia, Polonia, Rusia, Turcia, Ungaria.
 

 
Între anii 1969 şi 1999 Constanţa a fost gazda şi organizatorul Festivalului Săptămâna Teatrelor de Păpuşi. În revista „Teatrul” nr. 7 din august 1984  am găsit un articol semnat de Valeria Ducea, intitulat chiar „Săptămâna teatrelor de păpuşi”, eveniment cuprins în agenda Festivalului Naţional „Cântarea României”.
 
„În variatele formule de spectacol care s-au perindat pe scena celei de-a opta ediţii a Săptămânii teatrelor de păpuşi, de la Constanţa (nouă montări prezentate de şapte colective), arta mânuirii şi a interpretării în teatrul de păpuşi şi marionete a fost reaşezată în drepturile sale fireşti. Artişti cu vechi state de serviciu, precum şi cei tineri sau foarte tineri, au depus acum, individual şi în colectiv, o convingătoare mărturie a faptului că această străveche artă n-a îmbătrânit deloc, ci dimpotrivă, şi-a sporit forţa de comunicare şi capacitatea de a emoţiona.
 
Ambele reprezentaţii oferite de teatrul gazdă, în regia lui Cristian Pepino («Coada cotoiului roşcat», dramatizare de Nela Stroescu după un basm pe motive orientale de I. L. Caragiale, montare în registrul satirei groteşti, şi «Anotimpuri» cu trimiteri la mituri şi legende), au situat în atenţia generală şi talentul artiştilor constănţeni Georgeta Nicolau, Ioana Jora, Mircea Romanescu, Dromihete Ghiman, Traian Popescu.
 
Un adorabil spectacol de gen, adresat preşcolarilor, dar care a încântat şi publicul adult, a fost «Povestiri de buzunar» după Emil Gîrleanu, prezentat de păpuşarii braşoveni Liviu Steciuc (în triplă ipostază - de scenarist, regizor, mânuitor). Teodor Gomboş, Mihaela Nestorescu. Adevărată bijuterie scenică miniaturală, montarea s-a distins prin umor şi delicateţe, prin expresivitatea decorului şi a păpuşilor (Simo Eniko), dar mai ales prin arta animării, care a dat farmec liric şi haz dezinvolt fiecărui personaj.
 
S-a scris mai pe larg în revista noastră despre virtuţile altor două spectacole: «Aventurile unei mici vrăjitoare» după Ottfried Preussler (scenarist şi regizor, Liviu Steciuc; scenograf, Simo Eniko), de la Teatrul de păpuşi din Botoşani, şi «Secretul pădurii bătrâne» după Dino Buzzati (dramatizarea, Paul Silvestru; regia, Cristian Pepino; scenografia Irina Borovski) al Teatrului de păpuşi din Ploieşti.
 
Confruntarea de la Constanţa le-a confirmat valorile, dar a relevat şi unele deficienţe de concepţie. Reprezentaţia Teatrului pentru copii şi tineret din Iaşi «Magazinul cu jucării» de Al. T. Popescu, în regia Nataliei Dănăilă şi scenografia Martei Axenti, deşi apreciată pentru unele momente de teatralitate expresivă, a oferit un câmp mai limitat afirmării artei pur păpuşăreşti, aducând în prim-plan calităţi actoriceşti proprii teatrului dramatic.
 
Surpriza săptămânii constănţene a produs-o «Pistruiatul» (Pickletick) de Ricarda Terschak, prezentat de secţia germană a Teatrului de păpuşi din Sibiu. Încrederea păpuşarilor sibieni în puterea miraculoasă a Păpuşii, exploatarea mijloacelor proprii genului, fără evadări şi incursiuni în alte domenii artistice, au determinat apariţia unui spectacol încântător. Talentul şi siguranţa profesională a regizoarei Kovacs Ildiko, alături de imaginaţia şi ingeniozitatea scenografului Dan Frăticiu, au stat la baza unei viziuni unitare, de reală vigoare stilistică; în maniera picturilor populare naive, de bâlci, ni se oferă o imagine scenică intens expresivă, confirmând valorile seculare ale acestui gen.
 
Seducţia acestei reprezentaţii rezidă în conceptul naivităţii populare, sugerat cu rafinament. Tablouri de gen, panouri pe care sunt pictate figuri ţepene şi groteşti punctează momentele esenţiale ale povestirii; umorul, satira, ironia se amplifică fabulos când figurile zugrăvite prind să se anime... Chiar şi unele impreciziuni ale artiştilor mânuitori, amalgamate cu «stângăcii Ia vedere», într-o fină parodie a artei păpuşarilor de altădată, se valorează şi capătă semnificaţie în demersul satiric preconizat. Unele păpuşi merită să fie considerate modele ale genului; cu ajutorul lor, membrii trupei (Oti Strasser, Margarete Helthauer, Michael Salmen, Paul Matres, Hannes Roppelt, Gilnter Bock) şi-au demonstrat din plin posibilităţile de mânuitori.
 
Participanţii la colocviul final, organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, de A.T.M. şi de Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă din Constanţa, au apreciat rezultatele şi munca asiduă a artiştilor din teatrele de păpuşi. A fost o reuniune profesională eficientă, care a aliniat montări de ţinută. Succesul a revenit, fireşte, în primul rând acelora care au făcut din Păpuşă principalul argument al demonstraţiei lor artistice”.

Sursa foto: Imaginea face parte din cartea „Metamorfoza unui vis“, de Anaid Tavitian, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

27 Mar 2020 1616

#citeșteDobrogea In Memoriam pictorul și sculptorul Ion Nicodim, la 88 ani de la naștere

26 Mar 2020 295

#citeşteDobrogea Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

26 Mar 2020 1434

#citeșteDobrogea Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

25 Mar 2020 1420

#citeșteDobrogea In memoriam Constantin Scarlat, deschizător de drumuri în cunoașterea lumii subacvatice

23 Mar 2020 1517

Alexandru Ioan Cuza și francmasoneria

20 Mar 2020 1051

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Inginerul navalist Ervant Concegulian, „constructorul” flotei comerciale românești

12 Mar 2020 2145

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Mihael Chircor, de la olimpicul național de ieri la întemeietor de noi specializări universitare

11 Mar 2020 1952

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Arhitectul Cristofi Cerchez - „România și Armenia mi-au dat forța creației”

10 Mar 2020 1632

#DobrogeaDigitală Aurel Manolache, un deceniu de când s-a stins din viață - „Pentru leneşi, indolenţi, chiulangii, alcoolici, impertinenţi, a fost un conducător incomod”

09 Mar 2020 2363

#citeșteDobrogea „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian „Renumitul Magnet-Pașa din România” a refuzat să devină membru al Academiei Române

07 Mar 2020 2303

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Şapte decenii dedicate spiritualităţii româneşti. La doar 11 ani, Arşag Bogosian scria prima odă

06 Mar 2020 2960

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Anda Călugăreanu, de la balet, la muzică folk şi cursuri despre arta vorbirii

05 Mar 2020 2890

#citeșteDobrogea Confruntările din Dobrogea în anul 1916 (II)

04 Mar 2020 2011

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Impresionantă donație făcută Academiei Române, la 1912, de magistratul Grigore Buiucliu

29 Feb 2020 2215