#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român


Născut pe 26 mai 1933, la Constanţa, academicianul Petre T. Frangopol, doctor în fizică şi chimie nucleară, a urmat tradiţia familiei, devenind al treilea chimist al familiei Frangopol din Constanța, după Dumitru Frangopol (1884 - 1952), absolvent al Școlii Politehnice din München (unde își susține și doctoratul, în 1910), care înființează primul Laborator de Chimie al Portului Constanța, al cărui prim șef a fost, între anii 1915-1927, respectiv inginerul Ion Frangopol, care a lucrat între cele două războaie mondiale în industria petrolieră, la Ploiești (1930-1950). Lucrările acestuia au fost citate de prof. Negoiță Dănăilă, întemeietorul învățământului și cercetării de chimie industrială din România.
 
Membru de onoare al Academiei Române - Secția de științe chimice din anul 2012, constănțeanul Petre Frangopol a urmat Şcoala primară nr. 1 din localitate (1940-1944), după care Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1944-1951). A beneficiat de reglementările vremii și, în paralel cu clasa a X-a, s-a înscris la cursul de pregătire al ultimei clase de liceu, a XI-a, astfel că absolvă în același an ambele clase.
 
Am avut onoarea de a-l cunoaşte în urmă cu trei ani, cu prilejul unei vizite la Colegiul „Mircea”, când savantul a susţinut o prelegere despre „Mediocritate şi excelenţă”, prilej cu care mai declara: „Mă leagă multe amintiri de acest liceu. Îmi amintesc, de exemplu, admiterea pe care am susținut-o în 1944, la Basarabi. Sunt un elev al Liceului «Mircea» și sunt un fanatic constănțean” . Le-a vorbit tinerilor, cu o modestie rar întâlnită pentru valoarea sa academică, despre falsele valori promovate de societatea românească (oferind drept exemplu potența financiară), care iau locul adevăratelor norme ce ar trebui să guverneze statul.
 
Activitate didactică la cele mai prestigioase universităţi româneşti
Revenind la impresionantul CV, postat integral pe wikipedia.org, am mai reţinut că în perioada 1951-1956 a urmat cursurile Facultății de inginerie chimică a Universității Tehnice din Iași, pe care a absolvit-o cu o lucrare de licență intitulată „Coloranți cu sulf”, conducător științific fiind conferențiarul universitar Gheorghe Lupușor.
 
După absolvirea facultății, s-a angajat imediat (1956) la Institutul Petrochim din Ploiești, însă, după câteva luni, a fost selecționat de nou creatul Institut de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele să urmeze cursurile de zi, timp de un an (1956-1957), serie unică de specializare în Fizica și Tehnologia Nucleară la Facultatea de Fizică a Universității din București, grupa de Radiochimie, domeniu inexistent în România în acel moment.
În 5 martie 1968 a susținut teza „Radicali liberi stabili din clasa diaril-azotului”, cu care a obținut titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic din Timișoara, în cadrul Facultății de Chimie organică, sub conducerea profesorului Giorgio Ostrogovich, comisia de referenți fiind alcătuită din prof. Cornel Bodea, prof. J. Reichel și prof. Francisc Albert.
 
A câștigat prin concursuri internaționale stagii post-doctorale la National Research Council of Canada, Division of Chemistry, Ottawa (1969-1970) și Humboldt Dozentenstipendium, Germania (1972), cu un proiect trimis din străinătate. De asemenea, a fost post doctoral research associate (1971-1972) la George Washington University, Washington, D.C., SUA, în cadrul unui proiect finanțat de NASA.
 
De asemenea, Petre Frangopol a desfășurat activitate didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad - Departamentul de biofizică al Facultății de Medicină (1997-1999), la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca - Facultatea de Chimie (1999-2002) și la Departamentul de fizică al Universității Politehnica din București (2002-2004).

 
În perioada cât a lucrat la Iași a contribuit la crearea secției de Biofizică și a primei secții de Fizică Medicală într-o universitate românească.
 

A lucrat în Institutul de Fizică Atomică până în 1993. După pensionare, a pus la dispoziția societății experiența acumulată, ocupând diverse posturi de consilier.
În perioada 1995-1998 a fost consilier al vicepreședintelui Academiei Române, iar în perioada 2002-2010 a fost consilier științific la Consiliul Național al Cercetării Științifice. De asemenea, a fost consilier la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ și membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării.
 
A fost sau este membru al mai multor societăți de renume: Institutul Internațional de Oceanografie - Centrul Operațional al Mării Negre (din 1999); Societatea Franceză de Chimie (1969-1990); Societatea Americană de Chimie (1970-1990); Societatea Germană de Chimie (din 1971); Societatea Română de Chimie; Societatea Română de Biofizică.
Printre domeniile în care Petre Frangopol a avut preocupări se numără: chimia organică, chimia fizică organică, radiochimia, chimia biofizică, biofizica, fizica medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România.
În prezent, este membru al Societăților de Chimie din România și Germania.
 
Este autor a peste 331 de lucrări științifice publicate în periodice românești și străine de specialitate, peste 150 fiind menționate de Science Finder - publicație a Societății de Chimie din America. De asemenea, 74 de articole privind politici ale științei în România au fost publicate în suplimentul Aldine al ziarului România Liberă, în perioada 1999-2008, 10 articole despre scientometrie au fost publicate în Revista de Chimie și Revista de Politica Științei și Scientometrie și numeroase alte articole în publicații precum Contemporanul, Tomis, Tribuna Școlii, Steaua (Cluj-Napoca), Forum, Știință și Tehnică, Curierul de Fizică.
 

Distincţii

Premiul „Constantin Miculescu" al Academiei Române pentru cercetări în domeniul chimiei biofizice (1990);
Diploma de onoare a Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (2006) pentru contribuții deosebite în activitatea institutului, de la înființarea acestuia;
Diploma de Profesor de Onoare al Universității de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca (2008);
Marea diplomă de onoare a Comisiei Naționale de Arheometrie (1997).
 
Sursă text şi foto: wikipedia.org
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (X). Orest Tafrali și apărarea României Transdanubiene în străinătate

27 Feb 2021 1732

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

25 Feb 2021 1679

#citeșteDobrogea Învăţământul constănţean în perioada interbelică

24 Feb 2021 1882

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

23 Feb 2021 1824

#Dobrogea Digitală Motivul pentru care Gherontie, Episcopul Tomisului, a închis mai multe biserici în 1927

22 Feb 2021 2309

#Dobrogea Digitală 95 de ani de la înființarea Protoieriei Hârșova

20 Feb 2021 3271

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

20 Feb 2021 2930

#citeșteDobrogea Utilaje folosite, forţă de muncă implicată şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră

17 Feb 2021 1546

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (V) Lupta pentru exploatarea resurselor și schimbarea administrației

16 Feb 2021 920

#citeșteDobrogea Din stirpea celebrelor partenere de scenă, soprana Veronica Diaconu sărbătorește opt decenii de viață

16 Feb 2021 1333

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IV). Recensămintele Administrației Germane de Etapă

13 Feb 2021 2358

#citeșteDobrogea Gheorghe Banea, omul din Lazaret

13 Feb 2021 2469

#Dobrogea Digitală Preotul Nicolae Paveliu, ctitor de biserici și iubitor de cultură

11 Feb 2021 1855

#citeșteDobrogea 110 ani de la nașterea eruditului scriitor dobrogean Pericle Martinescu

11 Feb 2021 1850

#citeșteDobrogea Administraţia financiară din Constanţa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea

10 Feb 2021 1308