Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român


Născut pe 26 mai 1933, la Constanţa, academicianul Petre T. Frangopol, doctor în fizică şi chimie nucleară, a urmat tradiţia familiei, devenind al treilea chimist al familiei Frangopol din Constanța, după Dumitru Frangopol (1884 - 1952), absolvent al Școlii Politehnice din München (unde își susține și doctoratul, în 1910), care înființează primul Laborator de Chimie al Portului Constanța, al cărui prim șef a fost, între anii 1915-1927, respectiv inginerul Ion Frangopol, care a lucrat între cele două războaie mondiale în industria petrolieră, la Ploiești (1930-1950). Lucrările acestuia au fost citate de prof. Negoiță Dănăilă, întemeietorul învățământului și cercetării de chimie industrială din România.
 
Membru de onoare al Academiei Române - Secția de științe chimice din anul 2012, constănțeanul Petre Frangopol a urmat Şcoala primară nr. 1 din localitate (1940-1944), după care Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1944-1951). A beneficiat de reglementările vremii și, în paralel cu clasa a X-a, s-a înscris la cursul de pregătire al ultimei clase de liceu, a XI-a, astfel că absolvă în același an ambele clase.
 
Am avut onoarea de a-l cunoaşte în urmă cu trei ani, cu prilejul unei vizite la Colegiul „Mircea”, când savantul a susţinut o prelegere despre „Mediocritate şi excelenţă”, prilej cu care mai declara: „Mă leagă multe amintiri de acest liceu. Îmi amintesc, de exemplu, admiterea pe care am susținut-o în 1944, la Basarabi. Sunt un elev al Liceului «Mircea» și sunt un fanatic constănțean” . Le-a vorbit tinerilor, cu o modestie rar întâlnită pentru valoarea sa academică, despre falsele valori promovate de societatea românească (oferind drept exemplu potența financiară), care iau locul adevăratelor norme ce ar trebui să guverneze statul.
 
Activitate didactică la cele mai prestigioase universităţi româneşti
Revenind la impresionantul CV, postat integral pe wikipedia.org, am mai reţinut că în perioada 1951-1956 a urmat cursurile Facultății de inginerie chimică a Universității Tehnice din Iași, pe care a absolvit-o cu o lucrare de licență intitulată „Coloranți cu sulf”, conducător științific fiind conferențiarul universitar Gheorghe Lupușor.
 
După absolvirea facultății, s-a angajat imediat (1956) la Institutul Petrochim din Ploiești, însă, după câteva luni, a fost selecționat de nou creatul Institut de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele să urmeze cursurile de zi, timp de un an (1956-1957), serie unică de specializare în Fizica și Tehnologia Nucleară la Facultatea de Fizică a Universității din București, grupa de Radiochimie, domeniu inexistent în România în acel moment.
În 5 martie 1968 a susținut teza „Radicali liberi stabili din clasa diaril-azotului”, cu care a obținut titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic din Timișoara, în cadrul Facultății de Chimie organică, sub conducerea profesorului Giorgio Ostrogovich, comisia de referenți fiind alcătuită din prof. Cornel Bodea, prof. J. Reichel și prof. Francisc Albert.
 
A câștigat prin concursuri internaționale stagii post-doctorale la National Research Council of Canada, Division of Chemistry, Ottawa (1969-1970) și Humboldt Dozentenstipendium, Germania (1972), cu un proiect trimis din străinătate. De asemenea, a fost post doctoral research associate (1971-1972) la George Washington University, Washington, D.C., SUA, în cadrul unui proiect finanțat de NASA.
 
De asemenea, Petre Frangopol a desfășurat activitate didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad - Departamentul de biofizică al Facultății de Medicină (1997-1999), la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca - Facultatea de Chimie (1999-2002) și la Departamentul de fizică al Universității Politehnica din București (2002-2004).
 
În perioada cât a lucrat la Iași a contribuit la crearea secției de Biofizică și a primei secții de Fizică Medicală într-o universitate românească.
 
A lucrat în Institutul de Fizică Atomică până în 1993. După pensionare, a pus la dispoziția societății experiența acumulată, ocupând diverse posturi de consilier.
În perioada 1995-1998 a fost consilier al vicepreședintelui Academiei Române, iar în perioada 2002-2010 a fost consilier științific la Consiliul Național al Cercetării Științifice. De asemenea, a fost consilier la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ și membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării.
 
A fost sau este membru al mai multor societăți de renume: Institutul Internațional de Oceanografie - Centrul Operațional al Mării Negre (din 1999); Societatea Franceză de Chimie (1969-1990); Societatea Americană de Chimie (1970-1990); Societatea Germană de Chimie (din 1971); Societatea Română de Chimie; Societatea Română de Biofizică.
Printre domeniile în care Petre Frangopol a avut preocupări se numără: chimia organică, chimia fizică organică, radiochimia, chimia biofizică, biofizica, fizica medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România.
În prezent, este membru al Societăților de Chimie din România și Germania.
 
Este autor a peste 331 de lucrări științifice publicate în periodice românești și străine de specialitate, peste 150 fiind menționate de Science Finder - publicație a Societății de Chimie din America. De asemenea, 74 de articole privind politici ale științei în România au fost publicate în suplimentul Aldine al ziarului România Liberă, în perioada 1999-2008, 10 articole despre scientometrie au fost publicate în Revista de Chimie și Revista de Politica Științei și Scientometrie și numeroase alte articole în publicații precum Contemporanul, Tomis, Tribuna Școlii, Steaua (Cluj-Napoca), Forum, Știință și Tehnică, Curierul de Fizică.
 

Distincţii

Premiul „Constantin Miculescu" al Academiei Române pentru cercetări în domeniul chimiei biofizice (1990);
Diploma de onoare a Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (2006) pentru contribuții deosebite în activitatea institutului, de la înființarea acestuia;
Diploma de Profesor de Onoare al Universității de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca (2008);
Marea diplomă de onoare a Comisiei Naționale de Arheometrie (1997).
 
Sursă text şi foto: wikipedia.org
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 499

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 609

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1266

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1535

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 706

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1145

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 907

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 705

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1210

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4177

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1005

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 959

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1263

#citeşteDobrogea Obiceiuri la aromâni - „Dacă nu te cuminţeşti, te dau liguciarilor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jun 2018 1511

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dominic Dembinski. Nostalgii nevinovate

27 Jun 2018 674

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dan Tărchilă. Ceremonial de spiritualitate românească (galerie foto)

26 Jun 2018 555

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Carmen Chihaia. Un teatru pentru mileniul III

25 Jun 2018 458

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Prof. univ. dr. Ion Coja. Un Teatru Naţional la Constanţa?

23 Jun 2018 685

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Prof. univ. dr. Ileana Berlogea. Din cutia amintirilor (galerie foto)

22 Jun 2018 657

#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dr. Romeo Profit. Cu gândul și cu fapta la un semicentenar (galerie foto)

21 Jun 2018 512

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)

21 Jun 2018 557

#RespectTeatru# CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Dr. Aurelia Lăpușan. De veghe la memoria teatrului constănțean

20 Jun 2018 545

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii 1951. Constanţa sovietică şi înfiinţarea Teatrului Dramatic (galerie foto)

20 Jun 2018 735

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari

19 Jun 2018 667

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

19 Jun 2018 844

#RespectTeatru Marele regret al artistului Adrian Daminescu - „Nu Oleg Danovski a făcut această Operă, ci tatăl meu“

15 Jun 2018 3231

#RespectTeatru La mulți ani, Alecu Mereuță! Și la cât mai multe amintiri proaspete!

14 Jun 2018 1090

#RespectTeatru La mulți ani, Aida Abagief!

14 Jun 2018 999

#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean 90 de ani de la nașterea actorului Jean Ionescu, directorul cu cel mai îndelungat mandat la Teatrul de Stat. Interviu acordat în anul 1966

09 Jun 2018 729

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Personalul sanitar al orașului. Cât de veche este farmacia Miga

09 Jun 2018 1180

#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean Șapte titluri esențiale pentru teatrul constănțean

09 Jun 2018 1180

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean „Dulcea povară“, autor Jean Badea (2017). În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Jun 2018 689

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877

08 Jun 2018 814

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje 23 Noiembrie 1878 - ziua libertăţii pentru Constanţa

07 Jun 2018 1214

#citeșteDobrogea #memoriateatruluiconstănțean „Georgeta Mărtoiu, flacără de iubire pentru teatrul constănțean“

07 Jun 2018 644

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Contemporani cu istoria culturală. Anaid Tavitian, inconfundabilul glas al sufletului artei teatrale de la malul Mării Negre

07 Jun 2018 1767

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanța la 1872 - „străzile sunt pline de bucăți cu inscripțiuni, coloane și sculpturi“

06 Jun 2018 652

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Întâlniri providenţiale. Jean Badea şi ZIUA de Constanţa = evenimentul „Incredibila memorie a teatrului constănţean“

06 Jun 2018 777

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Medalia Jean Ionescu, simbol al recunoştinţei pentru o viaţă dedicată scenei

05 Jun 2018 1350

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Englezii la Constanţa - „oraşul renăscu ca prin farmec“

05 Jun 2018 1100

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Actorul Jean Ionescu, cel mai longeviv director al Teatrului de Stat (galerie foto)

05 Jun 2018 1063

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Pe locul Catedralei „Sf. Petru şi Pavel“ era un cimitir turcesc

04 Jun 2018 938

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Seniorii teatrului constănţean. De vorbă cu Virgil Andriescu, despre incredibilul debut, roluri marcante şi colegi valoroşi

04 Jun 2018 2224

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Tătarii şi cazacii în Dobrogea

02 Jun 2018 1384

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean „Teatrul Liric (Opera Constanţa)“, autor prof. dr. Adrian Doxan (2007). În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 Jun 2018 817

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

01 Jun 2018 1273

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“, autori Georgeta Mărtoiu şi Anaid Tavitian (2001). În curând, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

01 Jun 2018 886

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Două misiuni franceze la Constanţa

31 May 2018 754

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean De vorbă cu actriţa Ileana Ploscaru, despre amintiri dragi, dar şi regrete - „Îmi doresc să joc şi eu o dată pe scena nouă a Teatrului Naţional din Constanţa“

31 May 2018 1554

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Dobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris şi holeră

30 May 2018 1152