#citeşteDobrogea Ce salarii primeau în America emigranţii macedoromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 May, 2018 00:00 4633
Simona ANGHEL

O dovadă în plus că emigrarea spre America, tărâmul făgăduinţei şi al speranţelor de mai bine, a existat dintotdeauna ca o şansă la un trai net diferit de cel pe care omul îl cunoştea chiar şi la începutul secolului XX găsim într-un capitol aparte din monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, semnată de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti.

Intitulat „Emigrarea românilor macedoneni în America“, capitolul oferă date importante despre ceea ce a însemnat acest fenomen între anii 1904-1914.

„Toţi plecau cu gândul de a se întoarce înapoi cu o situaţie mai bună. Nu toţi însă dintre cei plecaţi au îndeplinit acest gând. Văzând că acolo viaţa era mai uşoară, mulţi s-au hotărât să rămână definitiv.

Pentru aceasta cei căsătoriţi îşi cheamă soţiile din Macedonia sau vin ei înşişi să le ia. Unii dintre cei necăsătoriţi şi hotărâţi a rămâne în America s-au căsătorit cu americance“.

Motivele care au determinat emigrarea lor n-au fost întotdeauna aceleaşi. Unul - de altfel, evident - ar fi dorinţa unei vieţi mai bune, dorinţă întreţinută şi prin propaganda americană, care avea ca scop să înfăţişeze America într-o lumină cât mai plăcută, un rai pământesc în care emigranţii se puteau repede îmbogăţi.

„Un foarte mare imbold pentru plecare îl constituiau scrisorile şi banii primiţi de la cei plecaţi, căci ele erau dovada cea mai sigură că viaţa de acolo era mai bună“.

Un alt motiv al plecării era mediul fizic din Macedonia, respectiv sărăcia solului muntos, care nu permitea agricultura, deci nu lega populaţia de un anumit ţinut, unit cu ocupaţia lor de păstori obişnuiţi cu transhumanţa.

„O altă cauză survenită după instituirea constituţiei turce, a fost milităria. După obiceiurile turceşti, creştinii nu erau luaţi în armată, plăteau însă un impozit special pentru aceasta. După 1909 încep să fie luaţi în armată şi creştinii. Mulţi dintre cei cari nu voiau să facă armata, găseau o soluţie în emigrare“.

Cert este că dintotdeauna mirajul îmbogăţirii rapide a fost cel mai puternic imbold pentru emigrare. Cât despre câştiguri, acestea erau de circa 1,80 - 2 dolari pe zi. Însă, în timpul războiului şi după acesta, câştigul a crescut - între 2 şi 4 dolari pe zi. În medie, câştigau 600-700 de dolari anual, din care cheltuiau 150-200, iar restul era economisit. Din economiile lor trimiteau acasă la părinţi sau la rude, ca să cumpere pământ şi case.

Oraşele în care s-au stabilit la vremea respectivă macedoromânii au fost New York, Indianapolis, Chicago, Seattle (Washington), San Francisco, Los Angeles, Ohio, toate centre industriale.

Lucrarea poate fi răsfoită virtual AICI

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Adauga un comentariu

Nume:

Email:

Comentariu*:

Am citit si sunt de acord cu regulile de postare

Acest formular colectează numele, e-mailul şi conținutul mesajului, astfel încât să putem urmări comentariile tale pe site. Nu vom folosi datele tale în alt scop. Pentru mai multe informaţii, consultă politica noastră de confidenţialitate, unde vei primi mai multe privind informaţii despre cum și de ce stocăm datele tale.

#citeşteDobrogea Ce salarii primeau în America emigranţii macedoromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Adauga un comentariu

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

Manevrele navelor în toate porturile de la malul Mării Negre, suspendate. De ce a fost luată această decizie

#citeșteDobrogea Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

Istoria Dobrogei – Bibliografie Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

#citeșteDobrogea Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

#citeșteDobrogea Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

Istoria Dobrogei - Bibliografie Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

#DunăreaTuristică Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#citeșteDobrogea Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

Istoria Dobrogei - Bibliografie Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

#DunăreaCălăuzăTuristică Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“