#citeșteDobrogea Cum s-au vândut primele terenuri în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Un anume Toma Ionescu, identificat ca director general al Bunurilor din Ministerul Agriculturii și Domeniilor, publică în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească” un capitol intitulat „Asupra proprietății și colonizării din Dobrogea”, având ca repere o serie de legi publicate în monitoarele oficiale de la 1880 până la 1925.

Ba mai mult, autorul pomenește de „posesiunea miriei”, adică a terenurilor din Dobrogea, conform unei legi otomane de la 1858, prin care „pământurile rurale sunt proprietatea statului (az miri) și numai acelea din ele devin proprietate particulară (mulki), care au fost detașate de stat din domeniul său și date particularilor în absolută și exclusivă stăpânire”.
 
Mai târziu, prin „Legea pentru regularea proprietății imobiliare în Dobrogea, de la 3 aprilie 1882, modificată, fără a i se schimba principiile, prin legile din 10 martie 1884, 15 februarie 1885, 11 iunie 1889, 25 martie 1893 și 4 aprilie 1908, a urmărit un împătrit scop: 1. Consolidarea dreptului de proprietate; 2. Transformarea posesiunii mirie într-un drept de proprietate absolută, prin răscumpărarea dijmei; 3. Comasarea și cadastrarea proprietăților imobiliare rurale ale Statului și locuitorilor; 4 Colonizarea Dobrogei cu elemente românești din stânga Dunării, prin vânzarea terenurilor Statului”.
 
Pentru a se putea înfăptui cât mai repede colonizarea Dobrogei, legiuitorul din 1882 a introdus o sumă de dispoziții menite nu numai să atragă în Dobrogea elementul național, ci și să lipească de solul patriei populația indigenă.
S-au rezervat terenuri pentru vetre de sat, izlazuri, plantații de păduri, cimitire, școli, biserici și geamii.
 
Vânzarea pământului către locuitori se făcea pe prețul de 90 de lei hectarul, plătibil în 20 de ani, câte 4 lei 50 pe an, iar dacă se plătea dinainte, prețul scădea la 80 de lei hectarul. Pentru loturile mai mari de 100 de hectare se țineau licitații începând de la 80 lei hectarul.
 
Agricultorii români care voiau să cumpere pământ până la 10 hectare sau să completeze până la această întindere pământurile pe care le aveau recunoscute plăteau prețul în termen de 30 de ani, câte 3 lei pe hectar pe an.
 
Despre modul în care s-au împroprietărit și apoi deposedat de pământuri mulți dintre locuitorii Dobrogei puteți citi AICI:
 
„Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“, o carte care înnobilează
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.