Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea „Despre îngeri și diavoli”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

În numărul din anul VIII, 1927 al „Analelor Dobrogei” (serie veche), revista Societății Culturale Dobrogene, la pagina 77, descoperim o amplă scriere a lui Dimitrie Cantemir, intitulată „Iubitorului cititor sănătate”, care este structurată pe mai multe părți.

Acest amplu articol face referire în mare parte la credință. Atât  credința în Dumnezeu, cât și credința în Alah. De fapt este vorba despre cum e văzută credința de oameni, în funcție de religia fiecăruia, iar faptul că, deși povestirile sunt aceleași, percepțiile cu privire la întâmplările acelea diferă. Din manifestul lui Dimitrie Cantemir fac parte „Coranul”, „Ce învățături cuprinde Coranul?”, „Mohamed, pseudo-profet”, „Despe Dumnezeu”, „Despre zidirea lumilor”, „Despre sufletul omului”, „Despre Avram”, „Noe și potopul”, „Despre sfârșitul lumii” și altele. Articolul poate fi citit integral AICI.
 
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/analele-dobrogei-anul-8-1927-1933.html

Revista „Analele Dobrogei”, o cumulare a multor minți care au dorit să dedice atât timpul lor, cât și scrierile acestora publicului atât de avid de cultură, de cunoaștere, poate fi descris ca fiind „cea mai completă” revistă de cultură care a existat vreodată. Cultivând genuri diferite, oameni diferiți, atrăgeau un public deși relativ nișat, totuși într-un număr din ce în ce mai mare. Putem spune că revista condusă de C. Brătescu și-a îndeplinit de-a lungul anilor scopul inițial, de a aduce o noutate, o unicitate în viața dobrogenilor, de a face această zonă diferită de a altora și de a promova valori, dar și nume mai puțin cunoscute publicului larg.
 
Astăzi vom trece în revistă o parte mai cotroversată a articolului lui Dimitrie Cantemir din „Analele Dobrogei”, parte denumită „Despre îngeri și diavoli”, care vrea să redea, de fapt, ce simbolistică au aceștia pentru fiecare din credințele existente. Totodată articolul pune și întrebarea referitoare la existența sau nu a acestor două entități care ne conduc gândurile în momentele care ne apasă cel mai mult.
 
„Afară de Dumnezeu, nici o făptură nu este fără de trup sau nematerială, după credința musulmană, deși cu ochii omenești nu se pot vedea ca: îngerii, diavolii. Când îngerul sau diavolul se arată sau trebue să se arate cuiva, atunci nu-și ia materie și formă din aer sau din eter, cum cred ai noștri, ci fac numai, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca ochiul omenesc să vadă, lămurit și cum este în sine, ceea ce mai înainte nu putea să vadă”.
 
Despre îngeri și demoni s-a scris mult de-a lungul timpului, însă Dimitrie Cantemir, prin rândurile sale vrea să dea o definiție clară a modalității în care crede el că arată îngerul, a puterii pe care un înger o are, dar și a multitudinii de îngeri care există pe Pământ. Așa cum ne imaginăm deja, îngerii au aripi, așa cum se arată și în picturile creștine, dar ce nu știm noi de fapt este că îngerii nu ni se arată decât în vis, iar atunci când o fac nu ne dăm seama de cât de impunători sunt, sau nu. Depinde de perspectiva pe care o avem.
 
„Forma îngerului, spun că ar fi ca și a omului, dar cu aripi, precum l-au văzut, poate, zugrăvit în pictura creștină și de o mărire uimitoare, încât cu capul atinge ceriul, cu picioarele pământul, cu mâna dreaptă răsăritul și cu stânga apusul”.
 
Aripile unui înger nu sunt ca cele ale unei vietăți, ci ca niște pietre prețioase ca diamantele, rubinele, iacinturile.
 
„Puterea îngerilor e atât de mare, încât dacă ar atinge numai cu penele din marginea unei aripi ceriul și pământul, le-ar face praf și pulbere. Iuțeala lor e neînchipuită. Numărul îngerilor e nesfârșit, nu numai din ziua dintâiu a zidirii, ci el crește foarte mult și astăzi”.
 
Îngerii noi, din perspectiva musulmană, se fac din fiecare picătură de apă căzută pe pământ „ce spală murdăria împrumutată din legătura trupească a credinciosului”. Acești îngeri au scopul de a însoți și păzi pe orice credincios, indiferent de religia acestuia, de la începutul vieții până la sfârșitul ei.
 
Diavolii sau demonii sunt un subiect relativ intrigant, care naște multe controverse chiar și în zilele noastre, ca să nu mai vorbim de perioada anilor ’20, când religia și credința erau niște lucruri pentru unii pur teoretice, pentru alții relative, iar pentru majoritatea erau doar o nebuloasă.
 
Diavolul fiind întruchiparea răului, speria pe oamenii credincioși, ei crezând că pot păți tot felul de lucruri negative dacă li se arătau, indiferent că în vis sau prin alte obiecte, fapte, oameni.
 
Demonii aceștia se nasc tot din păcatul lumesc, deoarece deși noi credem că Dumnezeu a adus pe pământ numai îngeri, ne înșelăm. El i-a adus pe amândoi, printre noi, pentru a ne învăța o lecție, pentru că indiferent care dintre cei doi ne intră în viață pentru o perioadă de timp, ei sunt acolo pentru a ne da o lecție, indiferent dacă este una bună sau rea, dacă ne ajută sau ne distruge.
 
„Diavolii ațâță mereu poftele necurate ale trupului și-l îndeamnă la păcate. Despre diavoli spun că sunt făcuți din fumul iadului, iar unii sunt îngeri răsvrătiți în frunte cu Lucifer cari a voit să-și ridice scaunele lor mai presus de tronul dumnezeesc”.
 
Distincția și asemănarea dintre diavoli și îngeri este faptul că şi unii şi alţii sunt creaturile lui Dumnezeu, chiar dacă suntem sau nu de acord cu asta. Dumnezeu ni i-a trimis pe amândoi pe pământ, iar noi trebuie să alegem pe ce cale mergem, cu diavolul (necuratul) sau cu îngerul, cel care ne poate conduce numai spre făgăduință. Deosebirea însă o facem doar noi. Noi alegem cu ce credem că ne identificăm. Indiferent dacă alegerea noastră e una de moment sau e una gândită prelung. Pentru că fiecare persoană e diferită, are gândiri diferite, are și alegeri total distincte, poate câteodată șocante, inexplicabile.
 
„Înainte de toate, Dumnezeu a zidit lumea. Înainte de lumea aceasta, Dumnezeu mai zidise și multe alte lumi. Dumnezeu a făcut condeiul, apoi cartea, în care a scris toate câte avea să zidiască, să săvârșească și să țină dela începutul și până la sfârșitul lumii”.


Puteţi accesa varianta integrală a numărului din anul VIII, 1927, al Analelor Dobrogei AICI.
 

DREPTURI DE AUTOR 

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale.
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 631

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 675

#citeşteDobrogea Aventura primarului Horia Grigorescu, pentru ascensiunea edilitară a Constanţei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

21 May 2019 794

#citeşteDobrogea România ar fi fost „ciungă“ fără polul său maritim. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 May 2019 793

#citeșteDobrogea Povestea viceconsulatului austriac de la Hârșova. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 May 2019 860

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 1063

Mihail Straje, autorul dicţionarului de pseudonime

25 Jan 2019 588

#citeşteDobrogea „Sulumbria“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Jan 2019 848

#citeşteDobrogea „Curiosităţi Dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jan 2019 990

#citeşteDobrogea „Falezele Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Jan 2019 649

Vasile Bogrea, cel care a cercetat toponimia Dobrogei

22 Jan 2019 700

#citeşteDobrogea „Trofeul dela Adamclisi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

22 Jan 2019 611

#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Jan 2019 1312

Poezii din „Analele Dobrogei“. Lucian Predescu, autorul preocupat de simbolistica dorului

21 Jan 2019 566

#citeșteDobrogea „Dobrogea-Veche“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

21 Jan 2019 638