Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Dobrogea în contextul Primului Război Mondial

După ce ţara noastră a declarat război, la 14/27 august 1916, Imperiului Austro-Ungar, pentru eliberarea fraţilor noştri români de sub acest inamic, ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră - Dobrogea - a suferit, pe la sud, invazia germano-bulgaro-otomană, concretizată prin Bătălia de la Turtucaia.
 
Turtucaia este o localitate pe Dunăre, fiind ca un cap de pod, adică o fortificaţie stabilită înaintea unui punct de trecere. Localitatea avea un diametru de 7-8 km, cu 15 centre de rezistenţă.

La 31 august 1916, bulgarii atacă grănicerii români şi îşi instalează artileria. Se mai dă un atac în noaptea de 1-2 septembrie, dar trupele române rezistă pe linia Staro-Selo. Atacul se reia pe data de 3 septembrie, lângă aceeaşi linie de apărare, iar colonelul Nicolicescu ordonă evacuarea. Românii au pierdut 2.000 de soldaţi, iar cei rămaşi au fost fie răniţi, fie demoralizaţi şi înfricoşaţi.
 
Chiar dacă generalul Teodorescu a cerut întăriri, respectiv 16 batalioane, dinspre Olteniţa, acestea au ajuns târziu şi nu toate în acelaşi timp. La data de 5 septembrie, inamicii continuă un alt bombardament asupra oraşului, dar în sectorul numit Daidâr vin bombardiere româneşti, iar centrul 8 a fost apărat de ofiţerul rezervist Lixeanu Nedelcu, învăţător din Brătianu - Ialomiţa. Deşi erau cinci batalioane, comandantul nu le-a folosit, fapt de care profită germano-bulgarii, ce atacă centrul nr. 3.
 
Generalul Teodorescu, care comandă divizia 17 infanterie, afirma că situaţia era gravă, iar generalul Aslan dorea o manevră externă, generalul Basarabescu, comandantul diviziei 9 infanterie, trebuia să atace spre Turtucaia, iar generalul rus Zaioncikovski, care înainta încet cu divizia 61 rusă, la care se adăuga şi un detaşament sârb, nu a dat un atac precis, inamicilor. Atacul decisiv a fost dat de către bulgari, prin punctul estic, în noaptea de 5-6 septembrie, iar românii cad în linia inamică. Românii ripostează, dar dezordonat, se produce haos, mulţi au trecut Dunărea spre a se salva. Au căzut 480 de ofiţeri, 6.000 de soldaţi, foarte mulţi prizonieri au fost luaţi, dar şi multe arme.

Bătăliile de la Silistra şi Bazargic 

Comandantul trupelor germano-bulgare, feldmareşalul Mackensen, optimist datorită acestui rezultat, a ordonat continuarea atacului asupra Dobrogei, pe linia Cernavodă -Constanţa. În stânga se afla brigada 3 din cadrul diviziei I Sofia, cu alte trei baterii militare, în centru, armata a III-a, ce era compusă dintr-o divizie de cavalerie, iar în dreapta, o rezervă rulată a amintitei armate, detaşamentul Varna sub generalul bulgar, Kontargiev.
 
Atacul s-a dat la 29 august, când bulgarii devastau gara oraşului Silistra, fapt ce a dus la părăsirea oraşului de către localnici, dar atacatorii au fost prinşi de divizia 9, condusă de generalul Basarabescu, şi executaţi.
 
La Medgidia se afla corpul militar rus, condus de generalul Zaioncicovski, cu divizia 61 rusă şi cea sârbo-croată. Românii şi ruşii erau împărţiţi în trei grupe armate, pe distanţe mari, izolate şi fără unitate.
 
În noaptea dintre 1 şi 2 septembrie 1916, bulgarii trec graniţa, dar sunt respinşi de români la Akkandîlar şi Kurtbunar.
 
La 3 septembrie, generalul Arghirescu planifică un atac asupra Kurtbunarului, bulgarii fiind respinşi de Brigada 6 română, dar, temându-se să nu fie înconjurat, generalul Arghirescu ordonă retragerea.
 
Ziua următoare, 4 septembrie, dă un atac asupra oraşului cu grupul Varna, în pofida prezenţei militare româneşti, prin detaşamentele Condeescu şi Paulian, sosite la Silistra la 5 septembrie.
 
La 6 septembrie 1916, comandantul Armatei a III-a, condusă de generalul de divizie, Mihail Aslan, ordonă generalului Zaioncicovski, căruia îi aparţinea şi divizia 9, să se retragă şi să reziste pe linia Constanţa - Medgidia. Marele Cartier General Român voia eliberarea oraşului Turtucaia şi crearea Armatei de Dobrogea, sub generalul rus Zaioncikovski.
 
Bătălia de la Bazargic a avut loc între 4 şi 5 septembrie 1916, între trupele ruse şi bulgare ca rivale, atacuri cu baionetă, generalul bulgar Contargiev cerând ajutor de la divizia 6 vecină. Deşi ocupat de bulgari, satul Ghelengic va fi reocupat de trupele române. Din cauza greşelii generalului rus Zaioncikovski de a se retrage, bulgarii reocupă localitatea.
 
Luptele se continuă spre nord, unde sunt antrenate diviziile 2 infanterie sub generalul Găisescu, a V-a infanterie sub Constantin Petală, a Xv-a sub Eremia Grigorescu, a IX-a română între Câşla şi Dobromiru de Vale, divizia a III-a rusă între Dobromiru din Deal şi Apta At şi divizia sârbă între Apta At şi Hagichioi, iar cele germano-bulgare făceau parte din Brigada Bode.
 
În aceste condiţii, la 14-15 septembrie, trupele române se retrag pe linia Rasova-Cobadin -Tuzla, anunţând alte lupte înverşunate.
 
Luptele de la Oltina date între batalionul diviziei IX, a generalului N. Petală, divizia a XIX-a, a colonelului C. Scărişoreanu, centru - sub comanda generalului Zaioncikovski, ruşi şi sârbi.

Trupele germano-bulgare, conduse de Mackensen, ce coordona grupul Bode, diviziile I Sofia şi IV Preslav - atacul din 12-13 septembrie contra românilor.
 
La 14 septembrie, armatele conduse de Mackensen şi generalul bulgar Toşev dau lupte contra ruşilor şi sârbilor la Apta At. Brigada 36 română a fost bombardată de o artilerie grea germano-bulgară, fapt ce a condus la retragerea românilor.
 
Luptele de la Cobadin-Tuzla - 16-21 septembrie 1916, cu participarea diviziei 19 a colonelului Scărişoreanu, cu atac contra bulgarilor la Osmancea. Bulgarii înaintează cu diviziile I Sofia, a IV-a Prestlav şi a VIa Vidin, fiind deci superiori românilor, prin tunuri germane, austriece, mitraliere, blindate şi aeroplane.
 
Pe linia Rasova-Arabagi, românii îi atacă pe germani, dar, prin intervenţia diviziei I bulgare, românii se retrag.
 
Bătălia de la Amzacea din 4 octombrie 1916, cu participarea diviziilor româneşti 2, 15 şi 12, ultima sub comanda unui general rus, anume Freiman - în centru se afla grupul rus Simonski, iar la est, grupul generalului român Hartel şi diviziile 9 română - Petală, brigada Poetaş. Turcii din divizia 3 atacă, în încercarea cuceririi satului Perveli.
 
La Topraisar, Mackensen participă cu armata a III-a germano-bulgară, dar şi divizia 19 a colonelului C. Scărişoreanu şi a colonelului Poetaş, oprind pentru moment înaintarea inamică.
 
Căderea Cobadinului şi a Topraisarului. Deşi colonelul Scărişoreanu, a intervenit, diviziile 51 şi 39 se retrag, localitatea Topraisar fiind ocupată de germani la 21 octombrie, ca şi Cobadin, tot în aceeaşi zi, pe fondul rezistenţei slabe a ruşilor, dar şi al laşităţii, aceştia fugind din faţa atacurilor cu baionetă ale bulgarilor.
 
Importantă a fost Operaţiunea de la Flămânda, din 18 septembrie - 1 octombrie/22 septembrie - 5 octombrie 1916, cu participarea generalului de divizie Alexandru Averescu, comandantul armatei 3 - Gh. Văleanu, diviziile 10,16,18, 21, 22 şi divizia 1 cavalerie română, împreună cu Armata de Dobrogea, condusă de generalul Zaioncikovski.
 
Trecerea Dunării s-a făcut cu cinci divizii de infanterie pe la Giurgiu şi Olteniţa, unde fluviul este mai îngust şi cu malul puţin înclinat, pe un pod de vase, dar având în vedere situaţia din Transilvania, Marele Cartier General Român renunţă la această operaţiune. Rămâne Armata de Dobrogea, ce a efectuat o manevră, cea de la Flămânda, între Aliman-Deleni, Amzacea.
 
Căderea Constanţei a avut loc în seara de 22 octombrie, pe o ploaie cu tunete şi fulgere, într-un oraş abandonat, între bulgari şi ruşi, primii lansând, cu ajutorul aeroplanelor, bombe, atât în oraş, cât şi asupra gării, a trenurilor, dar şi asupra Podului de la Cernavoda, de aceea oraşul era pustiu. Bulgarii dărâmă statuia lui Ovidius, pe care germanii o repun la loc. La 23 octombrie a fost ocupată şi Medgidia, unde se afla Cartierul General Rus, divizia 5 română, atacată de inamic.
 
Luptele din regiunea Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu şi Dorobanţu s-au dat pe 24 octombrie, în condiţiile în care Mackensen a cerut generalului bulgar Toşev cucerirea Rasovei de către divizia I Sofia şi a Cernavodei, ceea ce s-a şi întâmplat, când ai noştri se retrag la Hârşova. A fost o luptă îndârjită, generalul rus Zaioncikovski a fost înlocuit cu generalul Saharov, dar trupele de cavalerie bulgare se opresc pe linia judeţelor Constanţa - Tulcea.
 
După Pacea de la Bucureşti - Buftea - aprilie 1918, au continuat jafurile. Dobrogea se afla în stăpânirea bulgaro-germanilor, raţia era de 500 de grame de mămăligă pe zi de om, muncă forţată.
 
România reintră în război, tot de partea Antantei, la 10 noiembrie 1918, câteva zile mai târziu aveau să se unească cu România alte două provincii vechi româneşti, în afara Basarabiei, unită la 27 martie 1918, şi anume Bucovina, dar mai ales Transilvania, la 1 decembrie 1918 realizându-se visul românilor de a trăi în cadrul aceleiaşi ţări.

Bibliografie selectivă 

- Atanasiu, V., România în anii Primului Război, Editura Militară, vol. 1 Bucureşti, 1987
- Kiriţescu, C., Istoria războiului pentru întregirea României - 1916-1918, vol. 1-3, Bucureşti 1925-1927.

Despre Mihai Bucur 

Profesor de istorie şi geografie
2014 - prezent, Profesor titular la Școala Gimnazială nr. 1 Dorobanţu, comuna N. Bălcescu / Școala Gimnazială „Iuliu Valaori“ Nisipari; 
2010-2014: Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ Costineşti/ Școala Gimnazială nr. 1 din 2 Mai
2000-2010: Școala Gimnazială nr. 1 Fântânele
1999-2000: Grup Școlar Construcţii de Maşini Constanţa
1998-1999: Grup Școlar Construcţii de Maşini Medgidia
2005-2008 şi 2009-2010 - director la Școala Gimnazială nr. 1 Fântânele 
2009: Gradul I în învăţământul preuniversitar, Universitatea „Ovidius“ Constanţa
2009: licenţiat în geografie la Universitatea „Spiru Haret“ din Bucureşti
2007: master în istorie, la Universitatea „Ovidius“ Constanţa
1998: licenţiat în istorie, Universitatea „Ovidius“ Constanţa, Facultatea de Litere, Drept, Istorie şi Teologie. 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 428

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 1350

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 594

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 904

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4223

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 608

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1546

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1265

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 1721

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 202

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2800

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1534

Mahomed al II-lea Cuceritorul şi coşmarul trăit de otomani în Dobrogea - relatarea italianului Angiolello

06 Aug 2018 2145

Dobrogea în nefericiții ani în care România a redevenit „mică“. Prin dictatele din 1939-1940

02 Aug 2018 1460

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 905

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

31 Jul 2018 1755

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 702

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1141

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

30 Jul 2018 1521

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 810

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 905

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

24 Jul 2018 2256

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

23 Jul 2018 799

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 703

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru muzicologul Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 1080

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 660

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1208

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 817

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4172

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 980

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1004

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 725

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 631

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 881

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 776

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1290

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1268

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 959

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 738

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1694

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 216

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 171

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 150

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 1013

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1205

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 996

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 988

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1263

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1177

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1547