#citeşteDobrogea „Falezele Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Astăzi am selectat din revista Societăţii Culturale Dobrogene, „Analele Dobrogei”, un material semnat de Constantin Brătescu, cel care a fondat publicația culturală, intitulat „Falezele Mării Negre între Carmen Sylva şi Schitu-Costineşti”. Articolul poate fi citit integral accesând Biblioteca Virtuală, la secţiunea „Analele Dobrogei”, numărul din anul XVI, 1935, începând cu paginile 100/97.

 
În acest articol, Constantin Brătescu povesteşte despre podişul dobrogean şi despre zona dintre mare şi staţiunea balneară numită după Regina României.

„La capuri, falezele, încă vii, de lut cu baza de piatră, în care valurile scobesc pe alocuri bolţi de abraziune; iar în băile larg arcuite dintre capuri, faleze mai ales moarte, prinse de vegetaţie, sub ele terase false de surpare şi mai jos plăji nisipoase pline de alge. Linia ţărmului nu e dreaptă, ci formează uşoare arcuiri spre uscat în dreptul stinselor sinclinale ale plăcii sarmatice şi capuri râpoase cu stânci”.

 
Constantin I. Brătescu este o personalitate care se identifică uşor cu Dobrogea, nu numai din prisma faptului că s-a născut aici, cir şi pentru că, prin studiile pe care le-a întreprins, poate fi socotit „geograful Dobrogei”. Lucrările pe care le-a redactat de-a lungul vieţii au făcut tot timpul referire la „Dobrogea sa”, respectiv „Delta Dunării“, „Lacul Taşaul”, „Pămîntul Dobrogei”, „Fitogeografia şi solurile Dobrogei”, „Dobrogea“, „Nume vechi ale Dobrogei“ şi altele.
 
S-a născut într-o familie de învăţători în satul Câşla, judeţul Tulcea, părinţii lui fiind Ioan Brătescu şi Caliope Ecaterina Caramfil, iar după absolvirea şcolii primare, chiar în clasa tatălui său, figurează printre studenţii Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.
 
După ce îşi face cursurile de specializare în Germania, se întoarce la Constanţa, unde este numit profesor de geografie la o şcoală normală. În paralel, se întoarce la prima lui iubire, „activitatea literară”, şi publică poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimul „Salsovia”, „C.B.”, „B”.
 
Întorcându-ne la articolul lui Constantin Brătescu din „Analele Dobrogei”, acesta ne povesteşte despre patru orizonturi, care au fost denumite „Gunz”, „Mindel”, „Riss” şi „Wurm”.
 

„E un ţărm care evoluează încă spre faza maturităţii depline. Imediat deasupra stratelor sarmatice şi a argilei roşcate ce le acopere, se aştern, spre această latură a Mării Negre. Din cercetarea unei văi largi şi puţin adânci, cu pante prelungi de podiş şi acoperită de toate orizonturile de loess, cum este cea de la Schitu-Costineşti. Evoluţia laturei marine dobrogene e ceva mai deosebită de cât a celei dunărene. Aceste văi înguste şi adânci au fost sculptate, prin urmare, în quaternar. În scurt, văile largi din spre Mare ale platformei prebalcanice dobrogene, acolo unde sunt acoperite de patru loessuri.”

Puteţi accesa în Biblioteca Virtuală varianta integrală a numărului din anul XVI, 1935, al revistei „Analele Dobrogei”.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai  drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale. 
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea „Trofeul dela Adamclisi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938