Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea Ghid al călătorului pe litoralul Mării Negre. Despre fauna, flora și „curiozitățile plajei“

Așa cum un călător educat și curios se pregătește, documentându-se riguros, pentru orice incursiune de vacanță, căutând să îmbine plăcutul cu utilul, așa ar trebui să se întâmple și cu turistul care vine pe litoralul Mării Negre. Și nu doar cu el.
 


Accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, veți descoperi un ghid publicat în 1937 de A. Popovici Bâznoșanu și M.A. Ionescu, intitulat „Călăuza excursionistului la Marea Neagră”care prezintă, în detaliu, fauna și flora mării noastre, structura și istoricul formării sale, precum și diverse curiozități demne de știut atunci când ești la mare, ca turist sau ca trăitor în preajma întinderii albastre/negre.
 
În prefață, autorii își justifică demersul prin intenția de a trezi publicului larg interesul pentru observarea naturii: „Plaja ca şi dunele dela spatele ei, apa mării ca şi fundul pe care stă, sunt pline de vietăţi sau de resturile lor (scoici, cochilii) cari interesează pe oricine şi de multe ori am văzut la vizitatorii plajelor curiozitatea de a afla ce este cutare sau cutare animal sau plantă, ce fel de viaţă duc, la ce servesc… Am adunat animale şi plante din toate stațiunile maritime, am hotărât un plan de tratare cât mai pedagogic şi am alcătuit călăuza de faţă, pentru elevi, studenţi, naturalişti, pentru vizitatorii plajelor, pentru marele public”.
 

Despre dune și „paseri vagabonde”

 
Găsim în acest ghid inedit o prezentare amplă, însoțită de imagini, a feluritelor viețuitoare care trăiesc în apă și pe uscatul din preajma mării. Nu știam, de pildă, deși m-am născut și am trăit pe litoralul Mării Negre, că există atâtea tipologii de alge sau de crabi, că o scoică aparent inofensivă (Petricola) este în stare să găurească, cu secreția sa acidă, până și un bloc de marmură sau că putem găsi pe nisip un gândac zburător (Cicindela) care se hrănește cu supărătoarele muște. Avem informații și despre tipul dunelor de nisip și modul în care se formează acestea:
 
„Când stăm liniştiţi pe plaja deschisă, fără faleza la spate, vedem cum fiecare val de apă aduce şi aruncă la margine nisip, pe care căldura soarelui îl usucă, iar în zilele cu vânt puternic se vede cum grăunțele de nisip zboară deasupra plajei, și sunt aruncate tot mai spre uscat. Dacă în drumul lor grăunțele întâlnesc un obstacol oarecare, un lemn, o plantă etc., în jurul acestora se adună o grămăjoară de nisip care crește văzând cu ochii, devine moviliță, movilă, o d u n ă. Vântul care a construit o dună, o movilă de nisip, poate să o desființeze dintr’un loc și să o mute în alt loc, s’a mișcat duna. Dacă însă cresc plante numeroase pe dună, aceasta se fixează. Pe țărmul mării negre românești putem întâlni ambele categorii de dune: dune fixate și dune mobile”.
 
„Paserile sedentare” sau „vagabonde” sunt un alt subiect tratat în volumul-„călăuză” pe care îl găsim, spre lectură integrală, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța:
„Excursionistul la Marea Neagră are ocazia să vadă paseri aproape în fiecare colţ și aproape în fiecare timp. În adevăr unele paseri plutesc şi înoată în apa din Iarg ca şi în cea de lângă ţărm, altele se preumblă sau se repauzează pe plaje, pe faleză sau pe dunele din spatele falezei. Mai găsim paseri pe apa lacurilor vecine cu marea şi pe ţărmurile acestor lacuri. In locurile citate întâlnim paseri tot timpul verii; primăvara de timpuriu şi toamna târziu multe din paserile călătoare poposesc pe malul Mării Negre, iar in timpul iernii sunt paseri ce rămân pe aceste locuri (paseri sedentare) şi altele cari vin din interiorul ţării unde apele au îngheţat (paseri vagabonde) sau vin din extremul Nord al Europei (oaspeţi de iarnă), unde se vor reîntoarce în primăvară“.
 
Volumul conține și un capitol dedicat lacului Techirghiol, despre care aflăm că a fost, cândva, „un estuar al unui râu ce se vărsa în mare; mai târziu o bandă de nisip a fost îngrămădită de către mare la gura râului și astfel s'a separat acel estuar de mare şi a devenit un lac. Pe banda de nisip vântul a ridicat dune și pe aceste dune se clădesc acum vile şi palate. Apa din lac fiind foarte sărată nu permite traiul animalelor ce le-am găsit în mare (Actinii, Scoici, Melci, Peşti etc.). Totuşi atât pe fundul lacului, cât și pe ţărmul său găsim foarte multe cochilii de scoici şi melci cari au rămas act din vremea când marea comunica cu lacul”.
 
Cartea conține, la final, și un util ghid alfabetic „al numirilor și al figurilor”, cu trimiteri practice către planșele desenate din paginile volumului, structurat cu răbdare de cei doi pasionați cercetători.
 
Citește și:
 
#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Marea Neagră se poate compara cu o împărăţie care se naşte, trăieşte şi moare“. Un nou titlu, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

16 Jan 2019 804