#citeşteDobrogea Giganţi ai arhitecturii şi nemuritoarea lor zestre pe pământ tomitan. Victor Ştephănescu, proiectantul Pieţei Ovidiu, la 142 de ani de la naştere


În urmă cu patru ani, Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Dobrogea vernisa, pe simezele Muzeului de Artă, o expoziţie de fotografie cu o valoare sentimentală deosebită, prin care erau aduse în atenţia noastră câteva dintre cele mai cunoscute edificii constănţene, în imagini de epocă.
 

 
Autorul edificiilor, nimeni altul decât celebrul arhitect român Victor Ştephănescu, unul dintre cei mai mari arhitecţi care au profesat în prima jumătate a secolului XX, de la a cărui naştere se împlinesc astăzi 142 de ani. Pornind de la această expoziţie despre creaţia arhitecturală a lui Victor Ştephănescu în Dobrogea, organizată în anul 2014, arhitectul Radu Cornescu a extins aria de studiu la nivel naţional, realizând în primă fază, cu sprijinul Uniunii Arhitecţilor din România, în format electronic, o monografie necesară şi bine-venită a operei acestui important arhitect român, încă puţin studiat şi cunoscut la reala valoare.
 
Anul trecut, cu prilejul lansării excepţionalei lucrări „Arh. Victor Ştephănescu, între stilul naţional şi modernism“, rod al unei documentări vaste, autorul volumului, în persoana arh. Radu Cornescu, avea să povestească despre întâlnirile esenţiale pe care Victor Ştephănescu le-a avut cu mari arhitecţi precum Ion Mincu, Dimitrie Maimarolu, Daniel Renard, Ştefan Burcuş. „Victor Ştephănescu se alătură stâlpilor de bază ai stilului naţional românesc, alături de Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ion Berindei, Dimitrie Maimarolu, Ghika-Budeşti, Cristofi Cerchez. Peste 90% din lucrările sale au fost declarate monumente de arhitectură, ceea ce foarte greu a reuşit un alt arhitect de asemenea importanţă“, mai declara Radu Cornescu, la rândul său importantă personalitate în domeniu.

 
Planurile Pieţei Independenţei (actuala Ovidiu)

 
Realizată cu acribie ştiinţifică, cartea arhitectului constănţean oferă informaţii preţioase, cum ar fi cele legate de proiectul actualei Pieţe Ovidiu. „Alegerea directă a arhitectului Victor Ştephănescu s-a datorat notorietăţii sale şi, pe lângă planurile clădirii, acesta a fost desemnat şi pentru realizarea planurilor de rectificare şi stabilire definitivă a aspectului Pieţei Independenţei, transformând-o într-un ansamblu cu valenţe estetice.
 
Consiliul Comunal, ţinând seama de expunerea primarului Titus Cănănău şi de proiectul de contract pentru realizarea planurilor clădirii şi de rectificare şi amenajare a Pieţei Independenţei, avantajos pentru interesele oraşului, aprobă acest proiect al arhitectului Victor Ştephănescu (28 martie 1911).
 
În conformitate cu această decizie a Consiliului Comunal, între Primăria comunei Constanţa, reprezentată prin primarul Titus Cănănău şi arhitectul Victor Ştephănescu s-a încheiat un contract prin care acesta din urmă se obliga să realizeze «planurile de amenajare a zonei din Piaţa Independenţei şi planurile definitive pentru clădirea unui nou palat comunal». Planurile necesare care trebuiau să fie întocmite şi condiţiile prevăzute în contract erau:
a) un plan de amenajare a Pieţei Ovidiu (scara 1:200);
b) planşe ale nivelurilor clădirii noului Palat Comunal (scara 1:100);

c) faţadele şi secţiunile necesare prin clădire (scara 1:50);
d) detalii de arhitectură (scara 1:10); era prevăzut ca detaliile să fie date în cursul execuţiei în termen de 3 luni de la licitaţie, pentru a fi transmise constructorului;
e) antemăsurătoarea şi devizele de arhitectură trebuiau predate Primăriei «la două luni de la semnarea contractului»;

f) Primăria comunei Constanţa va plăti arhitectului un onorariu de 1000 lei pentru planul de amenajare a Pieţei Ovidiu şi 3,5% din costul total estimat al clădirii Palatului Comunal;
g) supravegherea lucrărilor pe şantier va fi asigurată de serviciul tehnic al Primăriei; dacă va fi necesară supravegherea lucrărilor de către arhitectul Victor Ştephănescu, Primăria va plăti peste procentul de 3,5% încă 1,5%
din costul total al clădirii în cadrul unui contract separat”.
 
Cei interesaţi să achiziţioneze această lucrare se pot adresa Ordinului Arhitecţilor - filiala teritorială Dobrogea, bulevardul Tomis nr. 143A, etaj 9; tel: 0241/520443.
 
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

16 Apr 2024 1482

#citeșteDobrogea Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

09 Apr 2024 1140

Istoria Dobrogei – Bibliografie Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

22 Mar 2024 2507

#citeșteDobrogea Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

19 Mar 2024 2536

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

09 Mar 2024 3701

Istoria Dobrogei - Bibliografie Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

02 Mar 2024 4298

#citeșteDobrogea Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

27 Feb 2024 5188

Istoria Dobrogei - Bibliografie Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

24 Feb 2024 4865

Istoria Dobrogei - Bibliografie Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

17 Feb 2024 5432

#DunăreaTuristică Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

14 Feb 2024 5261

#citeșteDobrogea Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

13 Feb 2024 5474

Istoria Dobrogei - Bibliografie Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

09 Feb 2024 5855

#DunăreaCălăuzăTuristică Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

07 Feb 2024 6140

#citeșteDobrogea Intrarea în posesia Dobrogei, conform unor documente de epocă

06 Feb 2024 820

Istoria Dobrogei - Bibliografie Maximus (sec. II) - „Discuții”

03 Feb 2024 6154