Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Giganţi ai arhitecturii şi nemuritoarea lor zestre pe pământ tomitan. Victor Ştephănescu, proiectantul Pieţei Ovidiu, la 142 de ani de la naştere


În urmă cu patru ani, Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Dobrogea vernisa, pe simezele Muzeului de Artă, o expoziţie de fotografie cu o valoare sentimentală deosebită, prin care erau aduse în atenţia noastră câteva dintre cele mai cunoscute edificii constănţene, în imagini de epocă.
 

 
Autorul edificiilor, nimeni altul decât celebrul arhitect român Victor Ştephănescu, unul dintre cei mai mari arhitecţi care au profesat în prima jumătate a secolului XX, de la a cărui naştere se împlinesc astăzi 142 de ani. Pornind de la această expoziţie despre creaţia arhitecturală a lui Victor Ştephănescu în Dobrogea, organizată în anul 2014, arhitectul Radu Cornescu a extins aria de studiu la nivel naţional, realizând în primă fază, cu sprijinul Uniunii Arhitecţilor din România, în format electronic, o monografie necesară şi bine-venită a operei acestui important arhitect român, încă puţin studiat şi cunoscut la reala valoare.
 
Anul trecut, cu prilejul lansării excepţionalei lucrări „Arh. Victor Ştephănescu, între stilul naţional şi modernism“, rod al unei documentări vaste, autorul volumului, în persoana arh. Radu Cornescu, avea să povestească despre întâlnirile esenţiale pe care Victor Ştephănescu le-a avut cu mari arhitecţi precum Ion Mincu, Dimitrie Maimarolu, Daniel Renard, Ştefan Burcuş. „Victor Ştephănescu se alătură stâlpilor de bază ai stilului naţional românesc, alături de Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ion Berindei, Dimitrie Maimarolu, Ghika-Budeşti, Cristofi Cerchez. Peste 90% din lucrările sale au fost declarate monumente de arhitectură, ceea ce foarte greu a reuşit un alt arhitect de asemenea importanţă“, mai declara Radu Cornescu, la rândul său importantă personalitate în domeniu.

 
Planurile Pieţei Independenţei (actuala Ovidiu)

 
Realizată cu acribie ştiinţifică, cartea arhitectului constănţean oferă informaţii preţioase, cum ar fi cele legate de proiectul actualei Pieţe Ovidiu. „Alegerea directă a arhitectului Victor Ştephănescu s-a datorat notorietăţii sale şi, pe lângă planurile clădirii, acesta a fost desemnat şi pentru realizarea planurilor de rectificare şi stabilire definitivă a aspectului Pieţei Independenţei, transformând-o într-un ansamblu cu valenţe estetice.
 
Consiliul Comunal, ţinând seama de expunerea primarului Titus Cănănău şi de proiectul de contract pentru realizarea planurilor clădirii şi de rectificare şi amenajare a Pieţei Independenţei, avantajos pentru interesele oraşului, aprobă acest proiect al arhitectului Victor Ştephănescu (28 martie 1911).
 
În conformitate cu această decizie a Consiliului Comunal, între Primăria comunei Constanţa, reprezentată prin primarul Titus Cănănău şi arhitectul Victor Ştephănescu s-a încheiat un contract prin care acesta din urmă se obliga să realizeze «planurile de amenajare a zonei din Piaţa Independenţei şi planurile definitive pentru clădirea unui nou palat comunal». Planurile necesare care trebuiau să fie întocmite şi condiţiile prevăzute în contract erau:
a) un plan de amenajare a Pieţei Ovidiu (scara 1:200);
b) planşe ale nivelurilor clădirii noului Palat Comunal (scara 1:100);
c) faţadele şi secţiunile necesare prin clădire (scara 1:50);
d) detalii de arhitectură (scara 1:10); era prevăzut ca detaliile să fie date în cursul execuţiei în termen de 3 luni de la licitaţie, pentru a fi transmise constructorului;
e) antemăsurătoarea şi devizele de arhitectură trebuiau predate Primăriei «la două luni de la semnarea contractului»;
f) Primăria comunei Constanţa va plăti arhitectului un onorariu de 1000 lei pentru planul de amenajare a Pieţei Ovidiu şi 3,5% din costul total estimat al clădirii Palatului Comunal;
g) supravegherea lucrărilor pe şantier va fi asigurată de serviciul tehnic al Primăriei; dacă va fi necesară supravegherea lucrărilor de către arhitectul Victor Ştephănescu, Primăria va plăti peste procentul de 3,5% încă 1,5%
din costul total al clădirii în cadrul unui contract separat”.
 
Cei interesaţi să achiziţioneze această lucrare se pot adresa Ordinului Arhitecţilor - filiala teritorială Dobrogea, bulevardul Tomis nr. 143A, etaj 9; tel: 0241/520443.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Universitarul Dumitru Dinu - „Garabet Kumbetlian a fost unul dintre profesorii care au iniţiat conducerea de doctorate în UMC“ (document)

18 Mar 2019 434

#citeşteDobrogea Comandor Gheorghe Samoilescu - „În Academia Navală, Garabet Kumbetlian a fost profesorul cu cele mai multe realizări ştiinţifice“ (document)

16 Mar 2019 727

#sărbătoreșteDobrogea Dobrogea 140 de ani. "Etniile împreună pentru Dobrogea!" - O campanie de presă, în premieră, marca ZIUA de Constanța

15 Mar 2019 114

Adrian V. Rădulescu - Ctitorul ZIUA de Constanța cinstește memorabila personalitate a reputatului istoric (document)

15 Mar 2019 112

#citeşteDobrogea Universitarul Adrian Bavaru - „Ingineria dobrogeană este mai bine reprezentată prin Garabet Kumbetlian“

15 Mar 2019 496

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Istoria şantierului, povestită de un martor ocular - „La un moment dat se dusese vestea că va fi hotel“ (galerie foto)

15 Mar 2019 1657

#citeşteDobrogea Dr. biolog Alexandru Ş. Bologa - „Profesorul Garabet Kümbetlian, un veritabil intelectual, germanofon, afabil şi subtil, de cea mai agreabilă amintire“

14 Mar 2019 493

#citeşteDobrogea In Memoriam Alexandru Pesamosca, la 89 de ani de la naştere. Şi-a dorit să vadă lumea, ca ofiţer pe vas, dar a trăit într-o cămăruţă de spital (audio)

14 Mar 2019 730

#citeşteDobrogea Vasile M. Kogălniceanu, un patriot al Dobrogei

13 Mar 2019 575

#citeşteDobrogea Universitarul Mihael Chircor - „Omul şi profesorul erau una - Garabet Kumbetlian“ (document)

13 Mar 2019 666

#citeşteDobrogea Prof. Nicolae Buzbuchi - „Garabet Kumbetlian a fost printre fondatorii UMC şi unul dintre reperele noastre profesionale şi morale“ (document)

12 Mar 2019 888

#citeşteDobrogea Despre Garabet Kumbetlian, prin ochii şi sufletul unicei fiice, Corina Shapira

11 Mar 2019 1134

#citeşteDobrogea Amintiri dragi despre Aurel Manolache, la nouă ani de la dispariţie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Mar 2019 611

#citeşteDobrogea Universitarul Virgil Breabăn, despre Garabet Kumbetlian - „Nu ştiu pe cineva să-l fi privit fără prietenie, pentru că vorbea frumos şi transmitea lucruri interesante“

09 Mar 2019 668

#citeşteDobrogea Mihai Mihăiţă, preşedintele Academiei de Știinţe Tehnice din România - „Prof. univ. dr. ing. Garabet Kumbetlian a fost un coleg minunat“ (galerie foto+document)

08 Mar 2019 651