#citeşteDobrogea I.N. Roman, la 1905 - „Putem zice cu încredere că Dobrogea a fost românizată, că ea este ţară românească“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Apr, 2018 00:00 2880
Simona ANGHEL

În cele 158 de pagini ale sale, preţioasa lucrare „Dobrogea şi drepturile politice ale locuitorilor ei“, scrisă de I.N. Roman - pe care am parcurs-o succint spre incitare la lectură, în variantă digitalizată, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa -, am regăsit informaţii preţioase despre Dobrogea anului 1905. În special despre ceea ce a însemnat regimul excepţional abrogat la trei ani distanţă, pe 14 decembrie 1908.

În cel din urmă capitol, intitulat „Câteva cuvinte de încheiere“, I.N. Roman oferă o statistică administrativă asupra densităţii populaţiei şi proprietăţilor deţinute la început de secol XX în Dobrogea. Din populaţia totală de 293.119 „suflete“, 145.228 erau români şi 147.891 de locuitori - de diferite origini. Elementul bulgar e mai numeros în judeţul Tulcea (29.633 de suflete) decât în judeţul Constanţa (12.345).

„Dacă s-ar modifica linia despărţitoare între cele două judeţe, stabilindu-se ca hotar între ele linia Gîrlici - Canlîbugeac, vreo 12.000 de locuitori de origine bulgară din judeţul Tulcea ar fi alipiţi la judeţul Constanţa şi vreo 10.000 de români din judeţul Constanţa ar trece la judeţul Tulcea.

Aşa încât, pe lângă că o asemenea linie despărţitoare între cele două judeţe ar fi mai raţională decât cea de astăzi şi pe lângă că ar prezenta pentru toţi locuitorii considerabile avantaje din punctul de vedere administrativ, judecătoresc, etc., dar şi politiceşte ar echilibra altminterelea diferitele elemente etnice ale provinciei, liniştind până şi temerile cele mai lipsite de temei ale unora, despre care am vorbit în urmă“.

În ceea ce priveşte proprietatea particulară dobrogeană, ea era de 615.819 hectare şi se împărţea în proprietate mare - socotită de la 100 de hectare în sus, proprietate mijlocie - de la 50 la 100 hectare, şi proprietate mică - socotită de la 1 la 25 hectare. Cei mai mulţi proprietari mari români erau în judeţul Constanţa, cu 115.848 de hectare; la fel şi proprietari mijlocii, tot din Constanţa erau cei mai numeroşi.

„Când majoritatea populaţiei dobrogene o alcătuiesc românii şi când două treimi din solul dobrogean sunt în mâinile lor, putem fi mândri, ca stat, de opera săvârşită în ultimul pătrar de secol şi putem zice cu încredere că Dobrogea a fost românizată, că ea este ţară românească.“

Mai multe detalii din istoria Dobrogei, sunt prezentate de către I.N. Roman, în lucrarea istorică Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Adauga un comentariu

Nume:

Email:

Comentariu*:

Am citit si sunt de acord cu regulile de postare

Acest formular colectează numele, e-mailul şi conținutul mesajului, astfel încât să putem urmări comentariile tale pe site. Nu vom folosi datele tale în alt scop. Pentru mai multe informaţii, consultă politica noastră de confidenţialitate, unde vei primi mai multe privind informaţii despre cum și de ce stocăm datele tale.

#citeşteDobrogea I.N. Roman, la 1905 - „Putem zice cu încredere că Dobrogea a fost românizată, că ea este ţară românească“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

DREPTURI DE AUTOR

Adauga un comentariu

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

Manevrele navelor în toate porturile de la malul Mării Negre, suspendate. De ce a fost luată această decizie

#citeșteDobrogea Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

Istoria Dobrogei – Bibliografie Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

#citeșteDobrogea Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

#citeșteDobrogea Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

Istoria Dobrogei - Bibliografie Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

#DunăreaTuristică Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#citeșteDobrogea Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

Istoria Dobrogei - Bibliografie Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

#DunăreaCălăuzăTuristică Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“