Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea In Memoriam Alexandru Pesamosca, la 89 de ani de la naştere. Şi-a dorit să vadă lumea, ca ofiţer pe vas, dar a trăit într-o cămăruţă de spital (audio)

Când spunem Alexandru Pesamosca, imediat ne ducem cu gândul la un dobrogean blajin, un doctor al cărui renume i-a depăşit numele şi în memoria căruia, de curând, Comunitatea Elenă „Elpis” din Constanţa a dezvelit o plachetă comemorativă.
 

 
Născut pe 14 martie 1930 la Constanţa, într-o familie cu origini italiene (bunicul său, meşteşugar dintr-o zonă săracă a Italiei, venise în România în speranţa unei vieţi mai bune), micul Alexandru şi-a făcut studiile primare la Școala Italiană din Constanţa, după care a urmat Liceul „Mircea cel Bătrân”. Mama sa, foarte credincioasă, i-a dat fiului său o educaţie creştină aleasă. Tatăl său era ofiţer de marină şi Alexandru vroia să urmeze şi el aceeaşi carieră. Dumnezeu îi pregătise însă un cu totul alt drum... În anul 1948 comuniştii i-au dat afară pe cei din Marina Regală şi au interzis ca fiii militarilor să aibă acces la şcoala navală. S-a decis să facă medicină. Concurenţa era crâncenă în vremurile acelea, dar ambiţiosul tânăr a intrat printre primii.
 
A absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti în anul 1954, fiind ucenicul unui reputat chirurg, Dumitru Vereanu, şi a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, (actualmente Dudeşti, Brăila) un sat de lângă Feteşti, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957). Este apoi transferat în calitate de chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) şi „Budimex” (actualmente „Spitalul Marie Curie”) (1984), unde face un număr mare de operaţii (circa 45 000 după propriile declaraţii). Operează şi în străinătate (China, Franţa, Italia, Republica Moldova etc.), dobândind prestigiu internaţional în domeniul chirurgiei pediatrice încă dinainte de 1989.
 
Alexandru Pesamosca a avut doi fii legitimi care au murit (unul din ei, doctor, în 1993, a murit din pricina unei tumori cerebrale) şi încă două fete şi doi nepoţi. A locuit din 1999, de când a rămas văduv, într-o cămăruţă din Spitalul „Marie Sklodovska-Curie” (fostul „Budimex”) din Bucureşti. În ultimii ani nu a mai operat, ci doar a dat instrucţiuni medicilor chirurgi care veneau să-i ceară ajutorul.
 
Din devotament pentru meserie şi iubire faţă de copii, cu o modestie rară, timp de 60 de ani, Alexandru Pesamosca face un număr uriaş de operaţii (circa 40.000 după unele calcule, mult peste 50.000 după propriile estimări, un oraş întreg după cum îi place să spună, din care câteva au fost premiere mondiale, salvând de la cele mai grele infirmităţi sau de la moarte zeci de mii de copii).
 
La finalul fiecărei operaţii, prof. dr. Alexandru Pesamosca nu uita să îi mulţumească lui Dumnezeu, afirmând cu modestie că de fapt în tot ceea ce a făcut a fost voinţa Divinităţii, fără de care nu ar fi putut să realizeze nimic. Drept pentru care, la un moment dat, Alexandru Pesamosca a avut iniţiativa ridicării Bisericii Cuviosul Stelian şi Sfântul Nicolae-Brâncoveanu, aflată în curtea spitalului Marie Sklodovska-Curie (fostul Budimex), primul lăcaş de cult avut de o unitate spitalicească din capitală, târnosită în februarie 1998. Totodată, a devenit preşedinte al Asociaţiei „Aşezământul social sfinţii Martiri Brâncoveni”, o organizaţie filantropică care are menirea de a proteja persoanele ce nu au posibilitatea să participe activ la viaţa socială.
 
Visa să fie ofiţer pe vas, să vadă lumea. Dar a ajuns să-şi dedice viaţa copiilor bolnavi, la spitalul Marie Curie. Tata Pesi, cum îi spuneau micii pacienţi, nu avea cum să cunoască oraşul. Trăia mai mult în sala de operaţii, încercând să salveze cât mai multe vieţi.
 
Dăruirea nu l-a lăsat să piardă nici măcar o clipă cu altceva. În blocul operator le-a făcut pe toate. Chirurgie abdominală, chirurgie ortopedică, chirurgie reconstructivă. A scăpat mii de copii de malformaţii care le-ar fi curmat vieţile mult prea devreme. Pentru fiecare a găsit soluţii. Unui copil de şapte ani i-a construit chiar un esofag nou dintr-o bucată de colon, când toţi credeau că nu mai are nicio şansă.
 
În jumătate de secol, a salvat copii în China, Statele Unite ale Americii, în Franţa şi în Italia. Sfârşitul vieţii l-a găsit pe tata Pesi tot la Marie Curie, unde a operat mai bine de 20 de ani. Locuia într-o cameră din spital, unde primea pacienţi la consultaţii.
 
În vara anului 2011, el a fost internat la Spitalul Floreasca din cauza unor afecţiuni cardiace şi renale. A murit în dimineaţa zilei de 1 septembrie 2011, la vârsta de 81 de ani. Patriarhul României a fost de acord ca să fie îngropat acolo, fiind ctitor de biserică. În septembrie 2014 i s-a ridicat un bust în faţa Spitalului de Copii „Marie Curie” din Bucureşti.
 
Dacă doriţi să-i mai auziţi vocea, Radio România Cultural a publicat, în 2018, un articol semnat de Gabriela Vasilescu, pe care îl puteţi accesa AICI.
 
Sursa text: citateortodoxe.ro
Sursa foto: radioromaniacultural.ro
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

dan tapliga, pacient salvat

23 Mar, 2019 04:47

In sfarsit, dupa 7 ani, a apărut placa memoriala, pe casa sa din strada Libertatii 22, Constanta. Am fost acolo, am depus cerere la Universitate, la Primarie, la un ziar local spre a se face un simpozion, o strada, o serbare cu copii...Nimic! De ce nu i s-a schimbat si strada cu numele savantului??? Am studiat in acesti ani viata duhovniceasca, a savantului, pamanteana si eterna. A realizat peste 40 de minuni, în afara de operații. Chiar și placa aceasta este o minune a valorii sale nesecate. Pesamosca n-a murit, ci doarme, ctitorind noua sa minune bucuresteana: spitalul oncologic a carei intrare va fi lângă mormântul său, mormânt ce a devenit Bun Sacru, încât s-a voit mutarea lui și a bisericii lui. Dar Tata Pesi nu a murit!!! A câștigat o nouă luptă... de alungare a sa, postmortem. Iată încă o minune pesamosciană. Lecția de ortodoxie din mormânt, va fi înțeleasă doar de cei au ochi s-o vădă. Cine îl simte ortodox pe Patriarhul chirurgiei pediatrice, acela îi va săruta crucea. Cine îl simte ortodox pe Îngerul Copiilor, acela nu are voie să-l uite, pentru că Tata Pesi, prin operația făcută s-a (clonat) dedicat etern în cel operat. Nu plangeti după Dr Pesamosca, ci veniți zilnic la mormantul și bisericuta lui. Ne-a dat loc de întalnire, VEDETI CU OCHII MINTII VOASTRE INTALNIREA LUI CU CEI ALESI, DIN MULTI CHEMATI...EL nu a fugit in groapa, ci este prezent la spital și ne întâmpină cu mere din merii bisericutei lui. HAIDEȚI, ODATĂ, LA TATA PESI !!! Chiar așa de orbi sunteți? Nu-i auziți chemarea, surzilor??? Fie ploaie, ger sau soare, EL E VIU, noi suntem morți, duhovnicește !!!

Dan

14 Mar, 2019 19:45

Acesti oameni sunt adevărații eroii ai Romaniei.

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Destine de savanți dobrogeni. Cristache V. Oprea, de la ajutor de chelner la docent în științe agronomice

23 Mar 2019 359

#citeșteDobrogea In Memoriam Valeriu Cuşner, la 82 de ani de la naştere

22 Mar 2019 457

#citeșteDobrogea Prof. univ. Mariana Jurian - „Prof. univ. dr. ing. Garabet Kumbetlian, excepțional om de știință și profesor constănțean“ (galerie foto+document)

22 Mar 2019 465

#citeșteDobrogea Prof. Andrei Gheorghe - „Garabet Kumbetlian m-a considerat prietenul lui de suflet. Îmi lipsesc întâlnirile noastre valoroase“

21 Mar 2019 617

#citeşteDobrogea Sunai Gelmambet, despre fericita coincidenţă de a fi asistentul profesorului pe care l-a „admirat cel mai mult în toată perioada facultăţii“ (galerie foto+document)

20 Mar 2019 644

#citeşteDobrogea „Unde trebuie căutat mormântul lui Ovidiu“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Mar 2019 716

#citeșteDobrogea Corneliu Marinescu, un matematician pasionat de istoria Dobrogei

20 Mar 2019 570

#citeşteDobrogea Inginer diplomat Nicolae Fildan, preşedinte AGIR - Sucursala Constanţa - „Amintiri despre prof. dr. ing. Garabet Kümbetlian, la un an după ce a părăsit această lume“ (galerie foto)

19 Mar 2019 613

#citeşteDobrogea Universitarul Dumitru Dinu - „Garabet Kumbetlian a fost unul dintre profesorii care au iniţiat conducerea de doctorate în UMC“ (document)

18 Mar 2019 550

#citeşteDobrogea Comandor Gheorghe Samoilescu - „În Academia Navală, Garabet Kumbetlian a fost profesorul cu cele mai multe realizări ştiinţifice“ (document)

16 Mar 2019 778

#sărbătoreșteDobrogea Dobrogea 140 de ani. "Etniile împreună pentru Dobrogea!" - O campanie de presă, în premieră, marca ZIUA de Constanța (document)

15 Mar 2019 160

Adrian V. Rădulescu - Ctitorul ZIUA de Constanța cinstește memorabila personalitate a reputatului istoric (document)

15 Mar 2019 134

#citeşteDobrogea Universitarul Adrian Bavaru - „Ingineria dobrogeană este mai bine reprezentată prin Garabet Kumbetlian“

15 Mar 2019 533

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Istoria şantierului, povestită de un martor ocular - „La un moment dat se dusese vestea că va fi hotel“ (galerie foto)

15 Mar 2019 1777

#citeşteDobrogea Giganţi ai arhitecturii şi nemuritoarea lor zestre pe pământ tomitan. Victor Ştephănescu, proiectantul Pieţei Ovidiu, la 142 de ani de la naştere

14 Mar 2019 509