Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea In Memoriam Aram Frenkian, la 55 de ani de la dispariţie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


Profesor universitar, renumit orientalist şi mai cu seamă elenist, Aram Frenkian s-a născut la Constanţa în 20 martie 1898, primind la botez numele regelui legendar al Armeniei, Aram, și s-a stins din viață la data de 10 septembrie 1964. În paginile lucrării „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor”, publicistul Simion Tavitian, un respectabil fiu al armenilor din Dobrogea, şi-a asumat alcătuirea unei prezentări sintetice a existenţei acestei etnii în spaţiul românesc dintre Dunăre şi Mare, regăsindu-se şi activitatea renumitului elenist Aram Frenkian.
 

 
Vă oferim un fragment din capitolul dedicat acestei personalităţi, de la a cărei trecere în nefiinţă se împlinesc astăzi 55 de ani, însoţită de invitaţia de a parcurge această valoroasă carte din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa.

„Spaţiul spiritual din Orient şi Occident a constituit o minunată ocazie pentru completarea culturii sale (Aram Frenkian – n.r.), reuşind să se menţină, ca specialist, la un nivel elevat. El n-a aparţinut unei singure culturi, reuşind, datorită vocaţiei sale în învăţarea limbilor, să-şi îmbogăţească neîntrerupt cunoştinţele, aprofundând culturile egipteană, sanscrită sau iraniană.
 
A fost înzestrat cu o inteligenţă vastă, susţinută de un nesecat interes pentru cele mai diverse domenii ale filosofiei şi ştiinţei. Prin tot ceea ce a scris, fie că e vorba de lumea homerică, de Heraclit ori Aristotel, de tragicii sau scepticii greci, fie că s-a aplecat asupra unor teme din filosofia indiană, a relevat sensuri noi. Homer şi filosofia presocratică au fost, în general, domeniile care i-au atras în mod deosebit atenţia. Încă din anul 1933 a întreprins publicarea unor studii de filosofie presocratică, prin care reuşeşte să precizeze în amănunt ideile acestor doi mari filosofi.
 
În comentariile şi traducerile despre Diogene, Laertius, Empiricus, Plotin, Eschil, Sofocle, Euripide, Platon, în cele peste cincizeci de stucţii şi cărţi, cu probitate ştiinţifică şi cu un deosebit simţ al ierarhiei valorilor, a abordat probleme de istoriografie filosofică din unghiuri diverse, acordând egală atenţie atât amănuntului, cât şi viziunilor de ansamblu.
 
Astfel, studiul clasic a căpătat la noi şi consistenţă, dar mai cu seamă originalitate. El a dat subtile interpretări textelor pe care le-a studiat. Mai mult, şi-a însoţit studiile de vaste bibliografii, modele în cercetare şi
documentare. În creaţia lui Aram Frenkian un loc foarte important l-a ocupat încercarea de a descifra „înţelesul" suferinţei umane la Eschil, Sofocle şi Euripide. În lucrarea cu acelaşi titlu-text de mare valoare istorico-literară
şi istorico-filosofică, el va afirma că sensul tragicului se află în primul rând în raportul om - divinitate, om - destin. El încearcă să ne transpună în starea de spirit de acolo şi de atunci, avertizându-şi contemporanii
asupra atribuirii unor· complexe etice şi afective ulterioare dezvoltării antropologice.
 
Înclinaţiile către matematici sunt ilustrate de numeroase studii şi articole: „Le postulat chez Euclide et chez Ies modernes" - Paris, 1940, „Studii de matematică sumero-akkadiană" - Bucureşti, 1953 ş.a. Frenkian a adus şi o serie de contribuţii de prim ordin în problema
începuturilor logicii.  În plină activitate creatoare, pregătind o lucrare asupra şcolii peripatetice şi susţinând în cadrul Centrului de logică să se întreprindă traduceri şi comentarii din Aristotel, Alexandre d' Aphrodisias, Ammonius Simplicius, moare la 10 noiembrie 1964, la Bucureşti, în urma unui atac de inimă acela care mai bine de trei decenii a scris pentru suferinţa umanului, reprezentant de frunte al ştiinţei, savantul şi profesorul Aram Frenkian.
 
Despre Aram Frenkian, D.M. Pipidi scria: «De la teza sa despre Mimesis şi muzică, până la recentul comentariu la opera lui Diogenes Laertios, munca lui Aram Frenkian a îmbogăţit cu contribuţii durabile patrimoniul filologiei clasice româneşti, explorând, pentru întâia oară în ţara noastră, domenii înainte necercetate şi adăugându-şi silinţele la ale cercetătorilor din ţări cu vechi tradiţii de lucru în vastul câmp al ştiinţei «antichităţii»".
 
În anul 1999, Editura Ararat publică volumul intitulat «Scrieri filosofice, studii de filosofie greacă şi comparată» autor Aram M. Frenkian.
Volumul apărut la Editura Ararat conţine câteva scrieri ale lui Aram Frenkian, ce pot reda profilul marelui cărturar („Histor, historeo, historia", „Epopeea Lui Ghilgamesh şi poemele homerice", „Puruşa-Gaymomard-Anthropos", „Gelozia zeilor la vechii egipteni", „Definiţia liniei drepte" etc.) - totul aflându-se sub directa îndrumare a d-lor Gh. Vlăduţescu şi Dinu Grama.
 
Profesorul Cicerone Poghirc, referindu-se la personalitatea prof. Aram Frenkian, spunea: «Era o minte fantastică, un savant de talie excepţională, un elenist de primă mărime, specialist deopotrivă în filosofie orientală, în general, şi în sanscrită, în filosofia teoretică greacă. Tot el era unul dintre marii specialişti în matematica antică, asiro-babiloniană. În acelaşi timp, era un om de o modestie şi o bunătate cu totul excepţionale»”.
 
Sursa foto Aram Frenkian: ararat.online.ro
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Povestea vieţii nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului“

23 Sep 2019 420

#citeșteDobrogea 175 de ani de la nașterea lui Remus Opreanu - un model al demnitarului dedicat binelui public

22 Sep 2019 396

#citeșteDobrogea Ctitorul Cazinoului, prefectul Scarlat Vârnav, 168 de ani de la naștere

22 Sep 2019 361

#citeșteDobrogea În 1957, lumea Antichității era adusă pentru prima oară pe scena constănțeană, în spectacolul „Ovidius“

21 Sep 2019 467

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Odiseea vasului „Carol I“, pe o Mare Neagră înghețată

21 Sep 2019 686

#citeşteDobrogea „Istoria Dobrogei“ (1998) Lecţii esenţiale de istorie dobrogeană. 20 septembrie 1940 - evacuarea Cadrilaterului

20 Sep 2019 511

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Chiar şi-acum un secol, Portul Constanța era mai „viu“ decât astăzi (galerie foto)

20 Sep 2019 503

#citeșteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din ţară (galerie foto)

19 Sep 2019 1284

#citeșteDobrogea Activitatea sanitară pe Valea Kara-su

18 Sep 2019 714

#citeşteDobrogea Arşavir Acterian, un martor de excepţie al epocii sale

18 Sep 2019 490

#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Fasoanele domnișoarelor de pension, etalate pe bulevardul Elisabeta, acum un secol (galerie foto)

18 Sep 2019 717

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă“ (galerie foto)

17 Sep 2019 1208

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

16 Sep 2019 1418

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităților militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

16 Sep 2019 651

#citeșteDobrogea Inaugurarea primei biblioteci din Dobrogea, pusă la dispoziția cetățenilor „cari vor dori a se lumina”

15 Sep 2019 391