Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea In Memoriam Diana Cheregi, la șase ani de la despărțire. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

„Talent robust, actrița Diana Cheregi a aparținut acelei nobile familii de actori care și-au iubit profesia până la ardere. Actriță complexă, cu har, stil și eleganță, și-a construit rolurile mereu atentă la nuanțe și cu rigoare dramatică. A jucat în comedii, drame, comedii muzicale, roluri de compoziție, travesti, stilul său de interpretare fiind sigur, plin de forță și dramatism sau de umor și vivacitate, după cum o cerea rolul”, astfel o descria conducerea Teatrului de Stat din Constanța într-un ultim comunicat transmis pe 2 martie 2013, când se despărțea de talentata actriță.

 

 
Pentru tot ceea ce a lăsat scenei constănțene, cotidianul ZIUA de Constanța a omagiat-o anul trecut, pe 12 iunie, cu prilejul evenimentului dedicat comunității teatrale, intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănțean”, ocazie cu care Dianei Cheregi i-au fost acordate post-mortem medalia Jean Ionescu și placheta Consiliului Județean #Respectteatru.
 
Într-o lucrare semnată de Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian, intitulată „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii”, am găsit această nostalgică descriere a celei care a iubit atât de mult scena, indiferentul de genul rolului interpretat:
„Diana Cheregi a venit în teatrul pontic tot în anul 1973 și tot de la Botoșani. Înaltă, subțire, cu timbru frumos de contraltă, dar cunoscând secrete de tehnică și artă a vorbirii care-o ajută să acopere cu vocea un ambitus cu mult mai mare, Diana este un om franc și prietenos, mustind de umor frust, ardelenesc. De altfel, actrița - dincolo de scenă - chiar apelează la accentul și pronunția tipică, ceea ce îi dă un farmec în plus. Fiică, soră, mătușă și mamă cum nu se poate mai devotată, femeie harnică și iute, a dus mereu în spinare greul unei vieți de familie (mare!) pe care o iubește și pentru care a făcut totul.
 
Am considerat-o în sinea mea, încă de la început, urmașa, în acest teatru, a actriței Marcela Sassu, predestinată pentru marile eroine ale tragediei antice. A făcut și dovada în acest sens, în câteva rânduri: în Electra ("Legenda Atrizilor"), Corifeul ("Hecuba"), Cleona ("Andromaca"). Iar marile roluri de tragedie o așteaptă încă și îi doresc din toată inima să se întâlnească cu ele, dacă ar fi cu putință în reprezentații festivaliere de mare anvergură. A creat un anumit tip de ingenuă, cu puritatea voalată de un surâs inteligent, ușor ironic și cu o notă mai gravă, chiar dacă veneau din comedie: Anne ("Nevestele vesele din Windsor"), Irma ("Nebuna din Chaillot"), Andreea ("Între etaje"). A jucat fete bătrâne - Sina ("Capcana de nichel") și femei fatale: Zinida ("Cel care primește palme"), Elvira ("Visul unei nopți de iarnă"). A jucat-o pe Doamna Tana din "Viforul" și pe insinuanta Valentine din "Călător fără bagaje". A fost "de acolo" într-o Colombină a lui Goldoni ("Mincinosul") și a realizat un memorabil androgin - Trufaldino ("Regele cerb").
 
Înzestrată cu simț muzical, ureche și voce frumoasă, a fost nelipsită din distribuția fiecărui musical montat pe scena constănțeană: "Căsătorie cu bucluc" (Zamfira), spectacol căruia i-a semnat și regia într-o altă variantă, în anii '90, cu actori basarabeni și constănțeni; "Nu sunt Turnul Eiffel" (Tanți), "Sânziana și Pepelea" (Baba Rada și Zâna Lacului). Cum am mai spus, a jucat și în varianta din '75 a acestei feerii, chiar rolul titular: îmbrăcată într-o rochie vaporoasă, cu flori în păr și la cingătoare, ireal de frumoasă, aluneca prin scenă ca o nălucă ademenitoare a nopților de sânziene...
 
A jucat roluri importante și în deceniul '91-2000 și va mai juca mult timp de acum încolo, înaintarea în vârstă sporindu-i calitățile (dată fiind natura acestora). A fost codirector al teatrului în perioada celui de-al doilea directorat al lui Lucian Iancu. A fost profesoară de arta actorului la Facultatea de Teatru a Universității "Hyperion" (cât timp aceasta a funcționat la Constanța)“.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Surorile Florica și Marcela Cordescu, gemene și în creație plastică

10 May 2019 1877

#citeşteDobrogea In Memoriam Georgeta Mărtoiu, teatrolog. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

03 May 2019 669

#citeşteDobrogea 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii

27 Apr 2019 976

#citeşteDobrogea 119 ani de la naşterea savantei dobrogene Victoria Iuga Raica. Amintiri despre Tulcea natală

23 Apr 2019 656

#citeşteDobrogea In Memoriam Grigore Sălceanu, la 118 ani de la naştere. Distincţia profesorului mircist, cu notorietate între dobrogeni

23 Apr 2019 700

#citeşteDobrogea 180 de ani de la naşterea celui care a dat identitate Dobrogei. „Domnilor, iată Domnitorul vostru Carol I!“

20 Apr 2019 828

#citeşteDobrogea In Memoriam Enache Puiu, la 91 de ani de la naştere

18 Apr 2019 867

#citeşteDobrogea In Memoriam Nicolae Tonitza, la 133 de ani de la naşterea pictorului „tristeţilor luxuriant colorate“

13 Apr 2019 670

#citeşteDobrogea 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“

08 Apr 2019 664

#citeșteDobrogea George Sarry, de astăzi în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța. Unul dintre cele mai valoroase memoriale din istoria literaturii de detenţie

02 Apr 2019 1066

#citeșteDobrogea 87 de ani de la nașterea artistului dobrogean Ion Nicodim

26 Mar 2019 684

#citeşteDobrogea Prof. ing. Claudia Niţu, director al Liceului Energetic Constanţa, despre „Garabet Kumbetlian - Omul“

25 Mar 2019 1021

#citeșteDobrogea Destine de savanți dobrogeni. Cristache V. Oprea, de la ajutor de chelner la docent în științe agronomice

23 Mar 2019 674

#citeșteDobrogea In Memoriam Traian Coșovei, la 98 de ani de la naștere. „Dobrogea de aur“ - omagiu ținutului natal (galerie foto)

23 Mar 2019 865

#citeșteDobrogea In Memoriam Valeriu Cuşner, la 82 de ani de la naştere

22 Mar 2019 614