Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea In Memoriam Gheorghe Trohani, președinte al Comunității Elene din Constanța

Gheorghe Trohani s-a născut, conform unui act emis de Patriarhia Constantinopolului în 1914, în ziua de 5 august 1868, la Constantinopol, unde a fost și botezat în ziua de 22 septembrie 1868, și a decedat pe 13 noiembrie 1934, pe vasul „Carol I”, în apropiere de Pireu.
 

 
Copilăria și adolescența le-a petrecut în casa părintească, unde, cu ajutorul profesorilor particulari, a căpătat temeinice cunoștințe în învățarea limbilor străine - în afară de greacă, limba maternă, vorbea curent franceza, engleza și germana, în ultima limbă făcându-și instrucția generală. Iar după venirea în România a învățat foarte bine și limba română, după o metodă germană.
 
În România a venit după 1890, mergând la Corabia, unde se stabilise fratele său Constantin. La scurt timp se mută la Brăila, angajându-se funcționar la firma de cereale a lui Georges Nicolopol. Șederea sa în România este întreruptă de izbucnirea războiului greco-turc din 1897, pentru Thessalia, când a plecat voluntar în Grecia. Pacea încheindu-se relativ curând după sosirea sa în Grecia se înapoiază în România. Deși războiul a decurs sub auspicii nefavorabile Greciei, care era nepregătită din punct de vedere militar, s-a soldat totuși în favoarea ei, în urma intervenției puterilor europene – Grecia căpătând Thessalia, regiunea cea mai agricolă a Greciei.
 
După întoarcerea în România, se stabilește la Constanța, unde rămâne până către anii 1909/1910, ocupându-se cu comerțul de cereale. Face și călătorii în Italia, Marsilia, Germania. Persoană activă, se ocupă și de bunul mers al comunității grecești din Constanța, în fruntea căreia este ales președinte. Din această perioadă se păstrează două scrisori din 16/29 octombrie 1909, semnate de elevii și elevele școlilor de băieți și fete ale comunității, prin care i se adresează mulțumiri pentru activitatea desfășurată în folosul obștii. Din aceeași perioadă au rămas și două acte de indigenat emanând de la vice-consulul Rusiei din Constanța, purtând nr. 57 din 20 februarie 1908, și de la Agenția consulară a Franței din Brăila, cu nr.74 din 11 ianuarie 1910.
 
Cauza acestor emanații rezulta de pe urma expulzării unor fruntași ai comunității grecești din București, în frunte cu dr. George Milliaresi, și întreruperii relațiilor diplomatice dintre România și Grecia ca urmare a situației din Macedonia. Spre sfârșitul anului 1909 se mută la Brăila și se căsătorește, la 9 iunie 1910, cu Antigona GARDELLI (fiica lui Gheorghe, + 1902, cu Anastasia, care a decedat după anul 1910) – născută la 21 dec. 1879, în Brăila, și decedată la 29 dec. 1974, în București. Soția sa era văduvă, prin divorț, după Panait Zisu-Musli. Căsătoria a avut loc la Brăila, în locuința unei surori a miresei, Ecaterina I. Vlassopol, din strada Vapoarelor Nr. 3. Nași a fost o altă soră a miresii, Persefoni, împreună cu soțul ei, Iancu Demetriad. In Brăila, soții Trohani au locuit pe rând, în str. Coroanei nr. 31, str. Polonă Nr. 16 (casă ce le-a aparținut în proprietate, dar au vândut-o în 1917, str. Teatrului nr. 10 și în fine în str. Danubiului nr. 14).
 
Stabilit în Brăila, a ocupat postul de director al sucursalei din localitate a Băncii Agricola, fiind coleg de birou cu I. Săvescu, ajuns în urmă director general al Băncii Românești.
După Primul război mondial a stat singur în București câțiva ani, colaborând la conducerea Băncii I. Lasaris. Revenit la Brăila, către anul 1922, este numit director al nou înființatei Bănci Elleno-Române, pentru scurt timp însă, căci nefiind de acord cu conducerea băncii pleacă, în 1924. Președinte al consiliului de administrație al băncii, în acea vreme, era cunoscutul om de lume, cântăreț și mare proprietar, George Cavadia, creatorul Conservatorului „Lyra” din Brăila.
 
Peste câțiva ani, în 1927, banca a dat un răsunător faliment. După plecarea de la bancă nu a mai ocupat vreun post, dedicându-se comerțului de cereale și realizând câștiguri din ce în ce mai mici. A izbucnit și criza din anii 1929-1933. Antigona, soția sa, este obligată să vândă unele magazii de cereale, ce le avea drept zestre. Ca urmare, Gheorghe Trohani se hotărăște să plece, în 1934, în Grecia pentru a lichida întreaga succesiune a familiei rămasă la Leonidion. Dar la intrarea vasului „Regele Carol I” în portul Pireu, în ziua de 13 noiembrie 1934, în urma unui atac de cord, decedează. A fost înmormântat în cimitirul din Pireu, prin îngrijirea consulului onorar al României, Inglessi.
 
În viața de zi cu zi, l-au caracterizat cinstea, corectitudinea și discreția. Copiilor le insufla formarea unor opinii juste și reale asupra principalelor aspecte ale vieții. Citea mult și expunea clar. Regreta imposibilitatea unor noi călătorii cu copiii – de aceea plimbările prin Brăila și mai ales prin port deveneau adevărate lecții de istorie și geografie. Ținuta sa se traducea printr-o sobră distincție vestimentară, căreia o butonieră veșnic înflorată îi dădea, prin excepție, o aparență de eleganță căutată. Poate și de aceea a ales să moară departe, pentru a nu-i stingheri pe ai săi.
A avut doi copii: un băiat și o fată.
 
Sursa text și foto: www.elpis.ro
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1124

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 748

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 590

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 467

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 701

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 530

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

08 Oct 2019 512

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 946

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 586

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 629

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 553

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1167

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Cursele de pe hipodromul de la Anadolchioi, așa cum se petreceau în Constanța de-acum un secol

01 Oct 2019 976

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „La Vii e loc de odihnă şi destindere sufletească“

30 Sep 2019 709

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

28 Sep 2019 1052