Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin


În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, unde istoricul constănţean Stoica Lascu a adunat preţioase mărturii din presă care ilustrează devenirea modernă a judeţelor româneşti dintre Dunăre şi Mare, putem citi un bilanţ comparativ al „schimbului de teritorii” la care a fost supusă România în urma Tratatului de la Berlin.

În ziarul Pressa XI, nr. 261, din 26 noiembrie 1878, apare, astfel, articolul intitulat „Dobrogea sau România trans-danubiană”, în care se trec în revistă avantajele şi dezavantajele pierderii Basarabiei în favoarea revenirii Dobrogei la patria-mama.

„Învoiala satisfăcătoare” între români şi ruşi ne aduce, se pare, un ţinut pustiit de război şi foarte puţin cunoscut, cu privire la „sorgintele, populaţiunea şi întinderea sa”. Acesta e motivul pentru care Dobrogea a fost supusă unor „esploraţiuni oficiale”, competente şi autorizate, în urma cărora s-a constatat că România câştiga un plus de teritoriu, pierzând însă în privinţa densităţii populaţiei şi a instituţiilor statale.
„Resultă, în adever, din datele topografice esacte, că Basarabia română numără 9.125 chilometre pătrate, pe când Delta numeră 2.812, şi Dobrogia 12.180. Însă valorea unui teritoriu nu se judecă dupe întinderea sa; şi, dacă în adever România câştigă aprope 4.500 chilometre în schimbul ce a fost silită să primescă, trebue să adăogăm că aceste 4.500 chilometre sunt bălţi cu totul neproductive şi lacuri de apă sărată. Nu numau atât. Basarabia este o ţară prosperă; oraşele şi satele eI sunt organisate şi prevedute cu edificiuri publice; acolo se găsesc tote mijlocele materiali necesare unei bune administraţii. Dobrogia, din contră, este o ţară pustiită prin resbelul din urmă; nu găsesci acolo nici organisaţie, nici mijlocele de a o crea: miseria este acolo în culmea ei. La Megidie, unde erau 800 de case, au rămas numai 40. În colo tot cenuşă.

 
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF
 

În ceea ce privesce populaţiunea, n'avem de cât cifre aproximative; dar ele se reazimă pe noţiuni sigure. Recensementul de la 1860 arată în Basarabia 138.521 de locuitori. De atunci încoa nu mai avem alte liste oficiale; dar, dacă ar presupune cine-va că într'un period de 18 ani, care a trecut de Ia 1860, populaţiunea a crescut cu 10 la 100, ceea ce este puţin, găsim că numerul actual de locuitori, în cele trei districte deslipite de România, este cel puţin de 152.373.

Pentru Dobrogia avem chiar autoritatea Ruşilor. Dupe un tablou statistic, ce au pus să se întocmescă la August trecut, populaţiunea districtului Tulcea este de 77.800 suflete. Să adăogăm Ia cifra acesta o mie de locuitori pentru oraşul Mangalia şi fâşia de pământ care se întinde de la Rasova până la Mangalia, şi vom obţine un total de 85 până la 90.000 locuitori. Românii perd dar, cu schimbul Basarabiei pe Dobrogia, de la 65 până la 70.000 locuitori”.


Autorul articolului îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea născută din dificultăţile administrării noului teritoriu şi posibilitatea naşterii unor „încurcături politice” şi „crescere de sarcini” pentru guvernul prinţului Carol, care a refuzat dintotdeauna să admită că „cesiunea Dobrogiei ar fi o compensaţiune suficientă pentru perderea Basarabiei”:

„De o parte, în adever, administraţia unei provincii, a cărei populaţie este forte rară şi în care este totul de creat din nou, nu pote fi de cât forte onerosă; de altă parte, vecinătatea imediată a Ruşilor şi a Bulgarilor, şi interesele ce au între denşii, pot da loc la conflicte, sau cel mai puţin la unele dificultăţi cu autorităţile române, ce nu se pote calcula până unde or s'ajungă.
Dupe terminii Constituţiei române, teritoriul naţional fiind nealienabil, Dobrogia nu va putea fi încorporată regulat României de cât după ce va fi decis alt-fel Constituanta; până atunci, acestă provincie va fi administrată în mod provisoriu. Forma ce va lua acestă administraţie pare a nu se fi hotărît încă; dar este probabil că va presida acolo o comisiune specială”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“
 
#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioţilor dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi

22 Oct 2019 639

#citeșteDobrogea „Mircistul“ Ion Coja, la ceas aniversar. Cunoscutul scriitor şi lingvist împlineşte 77 de ani

22 Oct 2019 487

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (IV). Misiuni dificile

14 Oct 2019 647

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 913

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (III). Kustenge, Silistra Nouă și prefecții județelor în noiembrie 1878

09 Oct 2019 1152

#citeșteDobrogea Primele legi ale Dobrogei moderne (I). Contextul istoric și Decretul din 13 noiembrie 1878

07 Oct 2019 689

Judeţul Constanţa Inundaţii în Sinoe. Pompierii intervin

27 Sep 2019 716

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un monument pentru „eternisarea memoriei acestei fericite epoci a anexării Dobrogii la România“

26 Sep 2019 692

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Pe vremea când trenul ajungea până în stațiunea Mamaia

25 Sep 2019 1189

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sate „pierdute“ la numărătoare - avatarurile noii „administrațiuni“ dobrogene

25 Sep 2019 598

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dobrogea

24 Sep 2019 506

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Despre monumentul soldaților francezi decimați de holeră la Constanța

24 Sep 2019 588

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice

23 Sep 2019 739

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lucruri minunate ascunse în pulberea veacurilor. Cetatea antică Trosmis - Iglița, prăduită „până la lingură de lemn“

21 Sep 2019 652

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Școala - o prioritate a administrației din Dobrogea recent revenită la România

20 Sep 2019 526