#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dobrogea

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul constănțean Stoica Lascu a adunat și organizat cronologic aparițiile din presă referitoare la devenirea modernă a județelor românești dintre Dunăre și Mare, putem citi una dintre primele descrieri ale munților dobrogeni, apărută în "România Trans-Dunăreană", II, din ianuarie 1881 și intitulată „Aspecte din munții Măcinului”.

„Lanțul munților din plasa Măcin care se unesce cu Balcanii din Bulgaria printr'un șir neîntrerupt de dealuri, este, ca se zicem așa, rupt în două, în direcția Măcinului, de uă vale argiloasă care ia nascere la poalele sud-vestice ale muntelui Țuțuiatul.

Țuțuiatul este muntele cel mai înalt din toată Dobrogea, situat în plasa Măcin, la nord de comuna Greci (Suganlic), și la depărtare de vre-uă 4 și jumătate kilometri.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

El posedă granit și are uă înălțime de 506 metri de la suprafața mării. Acest munte se găsesce în întregul lui acoperit de uă pădure frumoasă, în care stejarii, frasinii, ulmii și carpenii întind brațele puternice. Valea argiloasă care ia nascere la poalele sud-vestice ale acestuI munte și care se dirige spre nord-vest până la Luncavița, taie lanțul munților MăcinuluI. Ast-fel că acest lanț, care începe la muntele Urliga ce răsare dintr'un teren băltos despre nord-vest de bălțile MăcinuluI, merge până în fața din ost a comunii Greci (Suganlic). De acest lanț se țin și dealurile de la Garbeni, Văcăreni și până în dealul Bugeac. Acest din urmă deal posedă actualminte și un renume popular de oare-ce aici odihnesc supt uă cruce mare de stejar, cadavrele celor întâi soldați ruși cari au călcat teritoriul turc în resbelul din 1877-78.

Lanțul munților Măcinului este de uă natură cristalină compusă din Gneiss și Grunstein (piatră veche), cea mai mare înălțime a lui nu trece peste 356 metri din suprafața mării.

Acest lanț de munți este foarte abrupt și escarpat, de uă fisionomie tristă și adese-ori pleșuvă; pe când din contra, lanțul de munți al Țuțuiatului are uă fisionomie cu pădure frumoasă. Apoi de la Țuțuiatul spre est este un adevărat amfiteatru, un șir de dealuri care încongioară toată valea ce purcede de la poalele Țuțuiatului spre est și sud până la muntele Curtbair situat la câte-va kilom. spre sud de comuna Greci. De la acest amfiteatru la 100 metri în jos, spre sud, isvoresce uă apă foarte bună și recoroasă ce curge prin satul Greci.

 

La 100 metri spre vest de acest isvor, celebrul călător Peters în 1863 a găsit (loss) alluvion, ceea-ce presupune că inundația deluviană a ajuns până la acele înălțimi. În această escursiune celebrul Peters era întovărășit de compatriotul nostru dobrogean, simpaticul Fridrich Weikcum”.