#citeşteDobrogea „Nu existau farmacii decât în Constanţa, Tulcea şi Măcin.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Acum sunt la tot pasul, au răsărit ca... ciupercile după ploaie, dar nu aşa era şi în urmă cu mai bine de 140 de ani, când Dobrogea nu făcea parte din graniţele statului român. Atunci, informează farmacistul constănţean Ciupercescu, farmacii se aflau doar la Constanţa, Tulcea şi Măcin.
 
Nici măcar Medgidia, un important centru administrativ, militar şi chiar cultural, nu beneficia de o farmacie. Această stare de fapt era una generalizată, multe alte servicii şi instituţii funcţionând „à la turca“ sub fosta stăpânire.
 

„Farmacia este o profesiune, ce necesită cunoştinţe speciale şi aprofundate şi care e legată de prea mari răspunderi“

 
„Una din aceste instituţii era şi farmacia, care a suferit transformări fundamentale. Un serviciu sanitar, în accepţia modernă a cuvântului, nu exista în Dobrogea înainte de alipire, iar farmacia constituia un fel de comerciu, ce-l putea face oricine, fără vreun prea mare control şi fără exigenţele vreunei pregătiri speciale. Şi dacă, totuşi, nu se prea îndesau mulţi la acest comerciu, această din cauza că, cu toată aparenţă de comerciu, farmacia este o profesiune, ce necesită cunoştinţe speciale şi aprofundate şi care e legată de prea mari răspunderi, aşa că erau puţini indivizi cari să fi posedat aceste cunoştinţe, în acest colţ de lume uitat de centru şi lăsat la voia întâmplării“, spune P. Ciupercescu în studiul „Farmacia în Dobrogia“, parte a lucrării cu valoare de document „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“.
 
Constănţeanul Ciupercescu este de părere că „puţina populaţie dela oraşe şi aceasta avizată numai la ceva comerţ ce se făcea pe aci, nu putea asigura existenţa farmaciilor, şi de aceea vedem în toată Dobrogea că nu existau farmacii decât în Constanţa, Tulcea şi Măcin“.
 
La Tulcea şi la Măcin farmaciile erau în mâinile profesioniştilor, „întrucât starea mizeră a acestor oraşe nu putea atrage pe adevăraţii oameni de afaceri, care să fi fost tentaţi a întreprinde şi farmacia“.
 
Situaţia se prezenta însă cu totul diferit la Constanţa, „port la mare, cu o oarecare mişcare comercială, loc de refugiu al multor elemente aventuriere“. Aici, farmaciile erau numai „în mâinile străinilor de profesie“, înfiinţarea acestor instituţii puse în slujba sănătăţii nefiind supusă vreunei restricţii.
 
Mai multe despre farmacia din această parte de ţară aflaţi din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa - Cazinoul Comunal din Constanța unde s-a organizat expoziția semicentenarului Dobrogei în 1928