Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea Particularitate specific românească - nepăsarea și disprețul pentru tot ce este românesc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

„Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei“ - pe care o puteți citi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța - este o bijuterie literară apărută în anul 1905, o lucrare de referință despre istoria Dobrogei. Doar astfel merită catalogat volumul semnat de publicistul, poetul și scriitorul român Ioan N. Roman, cel care s-a remarcat prin atașamentul său pentru ținuturile Dobrogei.
 
În „Cîte-va cuvinte de introducere“, Ioan N. Roman pornește de la atestarea documentară a provinciei noastre afirmând: „Din secolul al V-lea, înainte de era creștină, ne-au rămas legendele clasice a Argonauților și a lui Achille, a căror scenă e tocmai petecul de pământ dintre Dunăre și Marea Neagră, și descrierile lui Herodot asupra Istrului și cetăței milesiane Istropolis. Mai târziu, Straboniu, Ptolomeu, Arrien, poetul Ovidiu și alții ne-au dat lămuriri și descrieri prețioase asupra regiunii care poartă astăzi numele de Dobrogea“.
 
Mai apoi, făcând referire la reprezentanții altor „neamuri“, autorul scrie: „El va ști, din toate aceste, va crede și va face și pe alții să creadă că Dobrogea e o regiune mlăștinoasă, un deșert, un pustiu, o țară turcească, tătărească, bulgărească, grecească - numai românească nu!
 
Pe lângă această particularitate, ce pare a fi a rasei întregi, noi, românii, mai avem una, de astă dată specific românească: nepăsarea și disprețul pentru tot ce e românesc. Românul care se respectă cunoaște Parisul și Roma, Nissa, Montecarlo și Miramare, Karlsbadul și Ostanda, Alpii și Pirineii - și încă cu ce lux de detalii! Dar șesurile largi, frumoase și mănoase ale Țării și Carpații cu mânăstirile lor tihnite și cu pozițiunile lor pitorești - quelle plaisanterie! Qulle blague! Iar Dobrogea, cu Dunărea cea lată și măreață, cu Marea cea albastră și nesfârșită - quel cauchemar! Quelle horreur!!!...“.
 
Întreaga prefață este presărată cu motive de adânc patriotism față de ceea ce reprezintă Dobrogea pentru România, izvorâte din dorința unui iubitor al acestor meleaguri de a-i oferi provinciei respectul și dragostea noastră necondiționată.
 
„Dacă Dobrogea a dat României Marea, «această nemărginită cale de apă, unde se încrucișează nenumăratele drumuri ale mișcării întregii lumi, care răspândesc bogățiile asupra națiunilor» - cum se exprimă așa de frumos M.S. Regele în discursul său de la 14 septembrie 1895, rostit în Cernavodă, cu ocazia inaugurării podului de peste Dunăre - dacă, zicem, Dobrogea cea înzestrată a adus Patriei-mumă acest indispensabil element de propășire și de dezvoltare, ea merită, desigur, osteneala de a fi studiată de români, iar aceștia au, fără îndoială, datoria de a o cunoaște“.
 
Lucrarea integrală o puteți citit AICI
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1241

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 1321

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2779

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 1179

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 1268

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 884

#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea

11 Apr 2018 1822

Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 „Dobrogea, împărțită și sub dublă ocupație”

07 Apr 2018 1882

#citeşteDobrogea 106 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Constanţa. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

29 Mar 2018 1354

#citeșteDobrogea La Constanța existau patru farmacii, „ceea ce era enorm pentru minuscula populație a orașului“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Mar 2018 1917

#citeşteDobrogea Consecinţele fatale ale regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Mar 2018 2046

#citeșteDobrogea 130 de ani de la nașterea avocatului Hurmuz Aznavorian. Destinul unui profesionist de renume

26 Mar 2018 1673

#citeşteDobrogea 97 de ani de la naşterea poetului dobrogean Traian Coşovei

24 Mar 2018 1953

#citeşteDobrogea Cele patru cauze ale amânării timp de 30 de ani a abolirii regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Mar 2018 2200

#citeşteDobrogea 120 de ani de la reformarea învăţământului românesc. Ceea ce suntem îi datorăm vizionarului Spiru C. Haret. Şi nimic actualilor...

23 Mar 2018 1534