#citeşteDobrogea Pe vremea când românul lucra „pentru fericirea lui şi a neamului românesc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Spre deosebire de voluminoasele manuale a căror „buche“ o au de parcurs astăzi profesorii, micuţul manual de „Geografia judeţului Constanţa şi cu generalităţi asupra României“, alcătuit de institutorii D. Bujilă şi M. Mitache la 1911, cu ale sale 103 pagini, condensează informaţia, cel mai probabil dezvoltată apoi la clasă.
 
Şi, cu toate acestea, noţiunile sunt foarte clar şi precis descrise. Pentru copiii din clasa a II-a, în trimestrul III era prevăzută predarea „Împărţirii României“, în cele patru mari părţi: România din dreapta Oltului (Oltenia); România dintre Olt şi Milcov (Muntenia); România dintre Milcov şi Prut (Moldova); şi România dintre Dunăre şi Mare (Dobrogea). „Astăzi, însă, românii nu întrebuinţează numirile de Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea decât atunci când învaţă Istoria sau povestea neamului nostru“.
După care sunt luate şi descrise în parte, fiecare cu judeţele sale.
 
Evident, ne-am oprit la România dintre Dunăre şi Mare, care „este încinsă la Apus şi Nord de apele Dunării, la Răsărit de Marea neagră şi la Miazăzi se întinde până la o linie, prin bună înţelegere, ce pleacă de la Ostrov şi merge la Marea Neagră mai jos de Mangalia. Pământul acestei părţi de ţară este mai mult deluros, muntos în câteva locuri şi şes în partea de mijloc. De-a lungul Dunării şi Mării Negre sunt multe lacuri şi bălţi întinse“.
 
Din capitolul „Sinteza întregii Românii“, aflăm că, la vremea aceea, ţara noastră se întindea pe 13 milioane de hectare „şi locuiesc întrânsa aproape 6 milioane şi jumătate de suflete“, iar cele patru părţi cuprindeau 32 de judeţe, cele mai multe, 13, existând în Moldova.
 
Ultimul capitol, „Avuţiile României“, ne trimite cu gândul la vremurile în care „ceea ce-i prisoseşte românului din cereale le vinde la oraşe, gări şi porturi - şi neguţătorii le trimit în alte ţări. Grâul, porumbul, orzul şi ovăzul din România sunt mult căutate în ţările Apusului“. (...) „Şi tot românul luminându-şi mintea prin învăţătură de carte, alegându-şi o meserie, muncind cu pricepere şi învăţând a-şi cunoaşte bine ţara, lucrează pentru fericirea lui şi a neamului românesc“.
 
Puteţi răsfoi virtual acest manual la secţiunea „Cărţi despre Dobrogea“, AICI


Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogea Digitală Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

30 Nov 2020 1122

#citeșteDobrogea Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

30 Nov 2020 1151

#citeșteDobrogea Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

30 Nov 2020 1951

#citeșteDobrogea 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

28 Nov 2020 1931

Istoriografia română în sărbătoare Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

27 Nov 2020 1773

#citeșteDobrogea 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

27 Nov 2020 1460

#Dobrogea Digitală In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

27 Nov 2020 678

#citeșteDobrogea Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

26 Nov 2020 1482

#citeșteDobrogea Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

25 Nov 2020 728

#Dobrogea Digitală Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

25 Nov 2020 1098

#citeșteDobrogea Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

25 Nov 2020 1384

#citeșteDobrogea Personalități dobrogene implicate în evenimentele desfășurate în perioada anilor 1877-1878

18 Nov 2020 350

#citeșteDobrogea Daniel Renard, autorul capodoperei (II)

17 Nov 2020 523

#citeșteDobrogea Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă. Contextul istoric (I)

16 Nov 2020 433

#Dobrogea Digitală Semnificațiile istorice ale zilei de 10 mai

14 Nov 2020 597