Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea Povestea viceconsulatului austriac de la Hârșova. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Relativ prosperă la ora actuală, istoria comunei Hârșova a avut parte și de momente mai puțin cunoscute de actualele generații, cum este cazul existenței unui viceconsulat austriac, pe la jumătatea secolului al XIX-lea.
 
În revista „Analele Dobrogei” nr. 13-14 (1933-1938)pe care o puteți răsfoi în varianta digitală în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța, ne-a reținut atenția un articol scris de Ioan Georgescu, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, despre un personaj foarte interesant, pe nume Nicolae Ţârcă (el îşi scria numele Cîrcă), născut la 1828 în Satulung (Săcele), judeţul Braşov, care avea să devină, onorific, viceconsul austriac la Hârșova.


 
În 1856, Nicolae Țârcă ajunge în Hârşova, unde rămâne până în 1916, când începe războiul pentru întregirea naţională. La aşezarea sa în Dobrogea, era om bogat. Avea numeroase turme de oi, herghelii de cai şi multi argaţi. A ocupat mult timp postul onorific de viceconsul austriac.
 

Nicăieri nu se afla mai multă ordine și siguranță ca la Hârșova

 
„În anul 1855 s-a încheiat o convenţie între Turcia şi Austria relativ la drepturile economilor de vite la păşunatul din Dobrogea. Între cei ce s-au aşezat mai întâi la Hârşova, în toamna anului următor, a fost şi fruntaşul român transilvănean, Niculae Țârcă. El a cumpărat casa lui Crai Sava şi, văzând ce interese mari au de apărat românii ardeleni în această regiune, a atras atenţiunea consulilor austriaci din Tulcea şi Rusciuc asupra necesităţii organizării unui viceconsulat austriac la Hârşova.
 
Neaflându-se la iuţeală persoană mai potrivită pentru apărarea numitelor interese în această parte, a fost însărcinat în mod provizoriu cu girarea afacerilor viceconsulatului acestuia chiar el. În adevăr, anevoie s-ar fi putut face o alegere mai nemerită. Din primul moment, el şi-a dat seama de nevoia întăririi elementului românesc în mahalaua numită Varoşu. A întemeiat şcoală. A clădit biserică. Apoi a stăruit să mai vină aci şi alte familii româneşti din Ardeal. În toamna anului 1857 se aşează aici: preotul Ion Verzea, Zaharia Blebea, Constantin Oancea, Niculae Popa, Cosma Bercaru şi Oprea Ţifrea. Prin aceste familii fruntaşe s-a primenit întreaga populaţie creştină din acel oraș care atunci se compunea din 17 familii româneşti şi 5 bulgăreşti.
 
În câţiva ani s-a schimbat la faţă întreg oraşul. Atraşi de proiecţiunea consulară ce o găseau aici, s-au aşezat o mulţime de economi de vite şi ciobani chiar, şi astfel populaţia în 5-6 ani a ajuns la 100 de familii. Popularea Hârşovei era înlesnită şi de împrejurarea că nicăeri nu se afla mai multă ordine şi siguranţă ca aici. În alte părţi, traiul era mai anevoios din pricina multelor neplăceri făcute de oameni necinstiţi.
 
Fireşte că şi viceconsulul Țârcă a avut să învingă o mulțime de greutăți la început. Cercetând astfel comunele româneşti din apropiere, acestea i-au făcut o impresie din cele mai triste. Le-a găsit foarte înapoiate în multe privinţe. Stări nu numai patriarhale, ci chiar primitive. Numai preotul şi dascălul ştiau puţină carte; încolo, nimeni nimic. Toate treburile comunei le conducea sfatul bătrânilor. Autorităţile turceşti nu erau căutate decât în cazuri de crimă sau de fărădelegi mari.
Între Comunele fruntaşe din părţile Hârşovei, mai cu seamă la Dăeni, a găsit oameni foarte de treabă şi cinstiți, între cari nu se pomeneau hoţii şi cu atât mai puțin omoruri sau tâlhării. Ei erau şi foarte ospitalieri. Cel mai de treabă dintre toți era, fără îndoială, părintele Vasile, om nu numai foarte drept, ci şi deştept, muncitor şi dornic de cultură. El primea cu mare bucurie toate sfaturile bune pe care Țârcă i le da pentru înaintarea bisericii şi a învăţăturilor sănătoase în mijlocul poporului”.
 
Sursa foto: Anuarul dobrogean, 1911
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 1942

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1204

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 2768

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2195

#citeşteDobrogea Aventura primarului Horia Grigorescu, pentru ascensiunea edilitară a Constanţei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

21 May 2019 1649

#citeşteDobrogea România ar fi fost „ciungă“ fără polul său maritim. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 May 2019 1637

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 1121

Mihail Straje, autorul dicţionarului de pseudonime

25 Jan 2019 648

#citeşteDobrogea „Sulumbria“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Jan 2019 916

#citeşteDobrogea „Curiosităţi Dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jan 2019 1040

#citeşteDobrogea „Falezele Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Jan 2019 705

Vasile Bogrea, cel care a cercetat toponimia Dobrogei

22 Jan 2019 773

#citeşteDobrogea „Trofeul dela Adamclisi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

22 Jan 2019 676

#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Jan 2019 1381

Poezii din „Analele Dobrogei“. Lucian Predescu, autorul preocupat de simbolistica dorului

21 Jan 2019 639