Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea România ar fi fost „ciungă“ fără polul său maritim. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

În urmă cu opt decenii, profesorul universitar dobrogean Constantin Brătescu (30 septembrie 1882, Câşle, azi Mineri, Tulcea - 23 octombrie 1945, Bucureşti) susţinea, la Societatea Regală Română de Geografie, o interesantă conferinţă cu titlul „Dobrogea Regelui Carol I şi colonizările dobrogene”, în care aducea argumente asupra „valurilor” istorice care au influenţat definirea populaţiei în Dobrogea, cuvântare extrem de documentată pe care o puteţi citi integral în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa în revista „Analele Dobrogei” (nr. 3 1938).
 

 
Folosind mărturii aparţinând geografului arab Ibn Batutah (1304-1377), cronicarului Jan Dlugosz (1415-1480), Donado Da Lezze (autorul celebrei „Historia turchesca 1300-1514), botanistul F. Ritter (1898-1989), medicul C. Allard, ieromonahul Partenie, dar mai ales ale istoricului Nicolae Iorga (5 iunie 1871, Botoşani - 27 noiembrie 1940, Strejnicu, Prahova), reputatul Brătescu defineşte zbuciumul populaţiilor româneşti, chiar de la începutul secolului XIV, în vederea colonizării a ceea ce sugestiv denumea Regele Carol I „plămânul României”.
 
„Ce era Dobrogea Regelui Carol I la încorporarea sa în 1878? Un teritoriu pustiit şi răvăşit de lunga serie de războaie ruso-turce, începând din a doua jumătate a sec. XVIII până la finele sec. XIX. Un teritoriu cu o populaţie rară de 7-8 locuitori pe kilometru pătrat, cu sate mici şi mizerabile, cu oraşe neînsemnate, ruinate şi de aspect oriental rural, şi cu o sărăcie întinsă peste tot. Un teritoriu cu o majoritate absolută turcească şi cu o minoritate românească, care se situa numericeşte pe primul plan fată de celelalte minorităţi creştine.
 
În fine, un teritoriu în care cultura şi civilizaţia nu-şi răspândiseră binefacerile lor. Ce a devenit Dobrogea Veche în lunga Domnie a Marelui Comandant dela Plevna, a gloriosului înfăptuitor al independenţei, regalităţii şi întregirii ţârii până la Marea Neagră? Fără exagerare şi în limitele adevărului: o ţară înfloritoare din toate punctele de vedere.
Trei probleme mari se puneau Regelui şi poporului său în această provincie părăginită: problema economică, cea culturală şi problema consolidării stăpânirii româneşti între Dunăre şi Mare prin colonizare cu element românesc.
Primele două probleme au fost realizate în Dobrogea Veche cu deplin succes. Am trăit şi am văzut cu ochii noştri, an de an, şi înflorirea economică şi înflorirea culturală.
 
E destul să pomenesc numai măreţul pod de la Cernavoda, portul Constanţa, cele trei canale care, legând fluviul Dunărea şi lagunele Mării, au înviorat pescăriile statului, opere cu care s' ar putea mândri Italia unui Mussolini, căile ferate şi şoselele, bisericile săteşti monumentale ca nişte catedrale, şcolile de diferite grade răspândite în tot cuprinsul provinciei, începuturile unei flote comerciale şi de război şi multe alte binefaceri, care toate au ridicat Dobrogea la un nivel necunoscut până atunci în tot cursul istoriei sale şi au făcut să fie râvnită şi mai mult. Singură, problema graniţei şi a asanării ei prin colonizări, dacă nu şi printr-o linie Maginot, a rămas ca o moştenire în grija generaţiei următoare.
 
Dacă ne-am întreba: care este problema cea mai urgentă şi mai vitală în momentul de faţă în Dobrogea, am răspunde fără şovăire: colonizarea Cadrilaterului cu Români! De ea depinde în bună măsură liniştea şi progresul nostru în viitor. Căci, dacă Dobrogea şi, în special, exponentul ei, portul Constanţa, fără hinter: landul bogat de peste Dunăre, cade în lâncezeală şi devine, în mâna unui stat vecin, o simplă provincie laterală sau un drum, în schimb şi România întregită, fără Dobrogea, se resimte numai de cât atât în viaţa ei economică cât şi în cea politică şi strategică; şi, dacă ne-am convins, în adevăr, că ţara noastră are doi poli antropogeografici, dintre cari unul e în Transilvania - polul continental, iar celălalt e în Dobrogea - polul maritim - şi că fără hinterlandul muntos şi fără faţada maritimă, orice formaţie politică la Dunărea de jos e ciungă, atunci asanarea graniţei meridionale devine, pentru orice bun Român un imperativ categoric. Să nu uităm! Să fim şi colonizatori! Ne-o strigă patrioţii şi cărturarii acestei ţări, dar ne-o comandă de dincolo de mormânt şi umbra marelui Rege Carol I, care ne cere ca moştenirea ce ne-a lăsat-o să o desăvârşim, spre mai marea glorie a Dinastiei Sale”.
 
Sursa foto: Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Tomi-Constanța“, pe care o puteți citi accesând Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Lumea poeziilor „Linişte“ - Grigore Sălceanu (1932)

17 Aug 2019 401

#citeșteDobrogea Două corăbii sfărâmate în Portul Chiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

30 Jul 2019 1198

#citeşteDobrogea „Portul Mangalia fusese construit de armeni“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jul 2019 1129

#CiteşteDobrogea Pe vremea când Constanţa număra 80 de case. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

19 Jul 2019 1589

#citeșteDobrogea „Mamele nu trebuie să învețe pe copii să scrie și să citească, înainte de a-i da la școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Jun 2019 3144

#citeşteDobrogea Cauzele scăderii nivelului moral şi cultural al elevilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 May 2019 1436

#citeşteDobrogea „Capsomanii“ erau dobrogeni şi vorbeau un fel de greacă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 May 2019 3275

#citeşteDobrogea Frumoasele legende ale Dobrogei. Cum a dispărut un sat. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 May 2019 2732

#citeşteDobrogea Aventura primarului Horia Grigorescu, pentru ascensiunea edilitară a Constanţei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

21 May 2019 2145

#citeșteDobrogea Povestea viceconsulatului austriac de la Hârșova. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 May 2019 1124

#citeşteDobrogea Raportul avocatului Scarlat Huhulescu, de la 1934, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2019 1207

Mihail Straje, autorul dicţionarului de pseudonime

25 Jan 2019 720

#citeşteDobrogea „Sulumbria“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Jan 2019 1016

#citeşteDobrogea „Curiosităţi Dobrogene“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jan 2019 1105

#citeşteDobrogea „Falezele Mării Negre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Jan 2019 766