#citeşteDobrogea „Sarcofagul cu simboluri din Constanţa“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


Răsfoind pagină cu pagină revista „Analele Dobrogei”, publicaţie a Societăţii Culturale Dobrogene, am regăsit, în numărul din anul 1931, anul XII, fasciculele 1-12, un articol al conducătorului revistei, Constantin Brătescu. Acesta este intitulat „Sarcofagul cu simboluri din Constanţa” şi îl puteţi găsi la paginile 230/209 ale revistei, accesând Biblioteca Virtuală. De menţionat că această ediţie i-a fost dedicată lui Nicolae Iorga.

 
Cel care a pus bazele revistei „Analele Dobrogei” vorbeşte, în acest amplu articol întins pe mai bine de 30 de pagini, şi din calitatea sa de director al Muzeului Regional al Dobrogei despre ceea ce înseamnă un sarcofag, care sunt componentele lui, dar, cel mai important, care sunt dovezile existenţei unuia în oraşul pontic: „În vara anului 1931, Muzeul Regional al Dobrogei din Constanţa s-a îmbogăţit cu o nouă comoară care, prin proporţiile, calitatea şi valoarea sa, întrece cu mult pe toate celelalte introduce în acest muzeu şi reprezintă una din cele mai frumoase descoperiri arheologice ale anului: este Sarcofagul cu simboluri din Constanţa”.
 
Constantin Brătescu s-a născut la 30 septembrie 1882 la Tulcea și a plecat dintre noi în data de 23 octombrie 1945, la București. S-a remarcat prin cercetările geomorfologice pe care le-a realizat, el fiind și corespondent al Academiei Române. Constantin I. Brătescu este o personalitate care se identifică ușor cu Dobrogea, nu numai din prisma faptului că s-a născut aici, ci și pentru că, prin studiile sale, poate fi socotit drept „geograful Dobrogei”. Dintre lucrările sale, amintim:  „Delta Dunării“, „Lacul Tașaul”, „Pământul Dobrogei”, „Fitogeografia și solurile Dobrogei”, „Dobrogea“, „Nume vechi ale Dobrogei“ și altele.
 
Împreună cu prietenul său Constantin Moisil, înființează și conduce revista „Arhiva Dobrogei”, iar cu avocatul și publicistul Ioan N. Roman întemeiază în 1920 revista „Analele Dobrogei“, care din 1924 continuă să fie editată în Cernăuți, unde profesorul Constantin Brătescu este numit profesor la catedra de geografie.
 
Prin nenumăratele sale texte, atât pe teme de geomorfologie comparată, studii științifice, note, culegeri de folclor și încercări literare, Constantin I. Brătescu a îmbogățit tezaurul literar științific al țării, în special al Dobrogei.
 
Redăm un fragment din articolul din „Analele Dobrogei“, la care am făcut referire mai sus:

„Numai ochiul ager al arheologului ar fi putut bănui că în această parte a oraşului trebuie să fi fost aleea principal a unui cimitir şi anume după înşirarea în linie dreaptă, dealungul şoselei, a unor sarcofagii îngropate în pământ, a căror piatră oridnară n-a trezit probabil, atenţia nici unui răscolitor modern de comori. Locul însă trebuie să fie destul de bogat în asemenea urme ale trecutului, aşa încât nu s-ar putea socoti nici vremea, nici banii pierduţi, dacă s-ar începe acolo o campanile organizată de săpături, care ni-au lăsat convingerea că ne găsim aci pe locul unui cimitir antic”.

 
Puteţi accesa varianta integrală a numărului din revista „Analele Dobrogei“ (serie veche), anul XII, 1931, fasciculele 1-12, AICI.
 
DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Cotidianul ZIUA de Constanţa şi-a depăşit statutul publicistic, angajându-se într-un amplu demers de restituire a istoriei Dobrogei şi a personalităţilor sale marcante. În Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, puteţi să descărcaţi în format electronic revista „Analele Dobrogei“ - serie veche, izvor de aur pentru cunoaşterea istoriei locale
 
Citeşte şi:
 
Constantin I. Brătescu, întemeietorul „Analelor Dobrogei”, supranumit și „geograful Dobrogei”
 
#citeşteDobrogea „O faptă culturală neobişnuită”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 
#citeșteDobrogea „Coasta de răsărit a Constanței”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 1, 1919

Arhiva Dobrogei, vol. II, nr. 2, 1919

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 1, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 2, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 3, 1923

Analele Dobrogei, anul 4, nr. 4, 1923

Analele Dobrogei, anii 5 și 6, 1924 și 1925

Analele Dobrogei, anul 7, 1926

Analele Dobrogei, anul 8, 1927

Analele Dobrogei, anul 9, volumul II, 1928

Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929

Analele Dobrogei, anul 11, fasciculele 1-12, 1930

Analele Dobrogei, anul 13-14, 1932-1933

Analele Dobrogei, anul 15, 1934

Analele Dobrogei, anul 16, 1935

Analele Dobrogei, anul 17, 1936

Analele Dobrogei, anul 18, 1937

Analele Dobrogei, anul 19, volumul III, 1938



 
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - Bibliografie Dionisiu (sec. I î. H.) - „Antichități romane”

22 Sep 2023 2656

Alexandru Lascarov – Moldovanu, autorul unui text elogios la adresa Dobrogei

05 Aug 2023 1027

Ștefan Bezdechi, filologul pentru care viața și opera poetului latin Ovidiu au reprezentat miezul muncii sale

24 Apr 2023 1147

75 de ani de la decesul lui Dragoș Protopopescu. Poeziile din „Analele Dobrogei” se numără printre operele sale

11 Apr 2023 1258

#DobrogeaDigitală Mihai Eminescu, „obsesiune constantă a mării”

15 Jun 2022 3005

#DobrogeaDigitală „Eminescu, inspiratul mării”

24 Jan 2022 2783

DobrogeaDigitală Dobrogea „nu are samăn în Europa”

05 Jan 2022 2927

#DobrogeaDigitală Doctorul îndrăgostit, în luptă cu lupii

30 Dec 2021 2865

#DobrogeaDigitală „Dobrogea este partea cea mai de preţ a patrimoniului românesc”

27 Nov 2021 18168

#DobrogeaDigitală Magia Dobrogei – „nu știu ce vrajă ca de poveste de pe alte tărâmuri”

17 Nov 2021 2503

#DobrogeaDigitală Nicolae Iorga, „cel dintâiu șef de guvern, care se interesează de monumentele antice ale Dobrogei”

12 Nov 2021 1966

#DobrogeaDigitală Dunărea, acest „rege al fluviilor europene”

27 Oct 2021 1988

#DobrogeaDigitală Amintiri despre Panait Cerna, cel care „a cântat măreţia vieţii şi farmecul iubirii”

25 Oct 2021 3171

#DobrogeaDigitală „Suprema contribuție a unei provincii la literatura întregului neam este artistul creator“

13 Oct 2021 2429

#DobrogeaDigitală Vasile Pârvan, „un constructor lucid al povestei adevărate a neamului său”

09 Oct 2021 2986