Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Soprana Veronica Diaconu, la cea de-a 78-a aniversare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Între cei 62 de seniori ai teatrului constănţean omagiaţi, pe 12 iunie 2018, la evenimentul „Incredibila memorie a teatrului constănţean“, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa, s-a numărat şi soprana Veronica Diaconu, care a fost distinsă cu medalia „Jean Ionescu“ din partea organizatorului şi cu placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Judeţean, dar şi cu o scrisoare de mulţumire din partea Primăriei Municipiului Constanţa.


 
Fostă solistă la Teatrul Liric (Opera) din Constanţa, soprana Veronica Diaconu s-a născut la 16 februarie 1941, în Constanţa, într-o familie care a ajuns la a patra generaţie de constănţeni. Absolventă a Conservatorului din Iaşi, soprana a cântat şi a încântat, timp de peste trei decenii, publicul iubitor de operă din Constanţa, din ţară, din străinătate, dar şi turiştii germani care veneau odinioară pe litoralul românesc şi participau, în calitate de spectatori, la reprezentaţiile oferite de Teatrul Liric. A cântat în corul Operei din Constanţa pe vremea dirijorului Constantin Daminescu, a urmat Conservatorul, însă a revenit ca solistă pe aceeaşi scenă.
 
Din cartea „Teatrul Liric (Opera Constanța)”,  scrisă de prof. dr. Adrian Doxan, am considerat că se cuvine astăzi, la ceas aniversar, să readucem în atenție elogioasa activitate a acestei renumite soprane constănțene.
 
„Veronica Diaconu, în rolul Leila, demonstrează experienţă vocală şi scenică, realizând cu brio problemele ridicate de ţesătura adesea ingrată şi de stilul muzicii romantice franceze. În jocul de scenă graţia s-a îmbinat cu sensibilitatea, realizând momente dramatice fără ostenta-ie în relaţiile directe cu partenerii de scenă” („Pescuitorii de perle, de G. Bizet).
 
În stagiunea estivală din 1979, soprana Veronica Diaconu debuta în opera „Boema” de Puccini: „Soprana Veronica Diaconu, revenită în forţă pe scena constănţeană, după o absenţă nemeritată faţă de public, proaspătă, într-un rol dramatic de ingenuă, care o prinde foarte bine, au fost de fapt revelaţia spectacolului”.
 
„Veronica Diaconu, cu glasul ei frumos, cu nuanţe şi emisie clară curat şi sensibil, împreună cu tot colectivul artistic, aduc un mare succes premierei atât de gustată de publicul meloman” (opereta „Bal la Savoy”, de Paul Abraham).
 
„Leila - Veronica Diaconu, îşi dozează cu măiestrie sentimentele, jocul ei este interiorizat, în sufletul ei există sentimentele contradictorii între iubire şi jurământul faţă de şeful tribului. Nu are puterea să renunţe la dragoste, cântecul pătimaş al lui Nadir (Florin Diaconescu - n.r.) se va împleti cu cel ritual al Leilei prin care se rosteşte nădejdea dragostei lor, iar mai târziu neavând puterea de a se despărţi îşi vor uni inimile şi glasul în duetul iubirii. Contribuţia soliştilor la reuşita spectacolului se remarcă cu uşurinţă. Cântul lor este mai minuţios îngrijit, vocea eliberată de povara mişcării ori a poziţiilor incomode, sunând mai pur, mai strălucitor şi mai nuanţat. Glasurile rivalizează astfel cu instrumentele (elogii aparte se cuvin solo-urilor de violoncel şi de corn din actul I), nu numai ca forţă de pătrundere, ci şi ca precizie şi rafinament dinamic” („Pescuitorii de perle”, de G. Bizet).
 
„Propunându-şi o realizare artistică de excepţie, colectivul distribuit de regizorul Ion Drugan, a prestat un joc excelent. Veronica Diaconu în rolul titular Rose-Marie a fost minunată. Vocea ei caldă şi plăcută i-a încântat pe spectatori. Dublată de o bună actriţă, solista a reuşit să se integreze perfect în rolul personajului” („Rose Marie” de Rudolf Friml).
 
„Veronica Diaconu, în rolul Hanna, a fost încântătoare, cu un fizic plăcut şi o voce puternică, plină de lirism, a surprins plăcut publicul. Întreg colectivul a obţinut un binemeritat succes, bucurându-se mai departe, de sprijinul moral al publicului spectator” („Văduva veselă”, de Franz Lehár).
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea In Memoriam Valeriu Cuşner, la 82 de ani de la naştere

22 Mar 2019 428

#citeșteDobrogea Prof. univ. Mariana Jurian - „Prof. univ. dr. ing. Garabet Kumbetlian, excepțional om de știință și profesor constănțean“ (galerie foto+document)

22 Mar 2019 444

#citeșteDobrogea Prof. Andrei Gheorghe - „Garabet Kumbetlian m-a considerat prietenul lui de suflet. Îmi lipsesc întâlnirile noastre valoroase“

21 Mar 2019 578

#citeşteDobrogea Sunai Gelmambet, despre fericita coincidenţă de a fi asistentul profesorului pe care l-a „admirat cel mai mult în toată perioada facultăţii“ (galerie foto+document)

20 Mar 2019 628

#citeşteDobrogea „Unde trebuie căutat mormântul lui Ovidiu“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Mar 2019 688

#citeșteDobrogea Corneliu Marinescu, un matematician pasionat de istoria Dobrogei

20 Mar 2019 533

#citeşteDobrogea Inginer diplomat Nicolae Fildan, preşedinte AGIR - Sucursala Constanţa - „Amintiri despre prof. dr. ing. Garabet Kümbetlian, la un an după ce a părăsit această lume“ (galerie foto)

19 Mar 2019 605

#citeşteDobrogea Universitarul Dumitru Dinu - „Garabet Kumbetlian a fost unul dintre profesorii care au iniţiat conducerea de doctorate în UMC“ (document)

18 Mar 2019 539

#citeşteDobrogea Comandor Gheorghe Samoilescu - „În Academia Navală, Garabet Kumbetlian a fost profesorul cu cele mai multe realizări ştiinţifice“ (document)

16 Mar 2019 770

#sărbătoreșteDobrogea Dobrogea 140 de ani. "Etniile împreună pentru Dobrogea!" - O campanie de presă, în premieră, marca ZIUA de Constanța (document)

15 Mar 2019 158

Adrian V. Rădulescu - Ctitorul ZIUA de Constanța cinstește memorabila personalitate a reputatului istoric (document)

15 Mar 2019 133

#citeşteDobrogea Universitarul Adrian Bavaru - „Ingineria dobrogeană este mai bine reprezentată prin Garabet Kumbetlian“

15 Mar 2019 521

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Istoria şantierului, povestită de un martor ocular - „La un moment dat se dusese vestea că va fi hotel“ (galerie foto)

15 Mar 2019 1764

#citeşteDobrogea Giganţi ai arhitecturii şi nemuritoarea lor zestre pe pământ tomitan. Victor Ştephănescu, proiectantul Pieţei Ovidiu, la 142 de ani de la naştere

14 Mar 2019 505

#citeşteDobrogea Dr. biolog Alexandru Ş. Bologa - „Profesorul Garabet Kümbetlian, un veritabil intelectual, germanofon, afabil şi subtil, de cea mai agreabilă amintire“

14 Mar 2019 526