#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Avarii nu au reuşit să cucerească TOMIS

„Tomis - Constantiola, calificat de oraş, era aşa de bine întărit de Justinian (Iustinian I - zis «cel Mare»), că Avarii - (dominaţia avară este limitată de împăratul bizantin Mauricius-Maurikios) îl atacară în două rânduri fără a-l putea cuceri; iar când generalul Priscus, trimes de Mauriciu (582-602) (n.a. Mauriciu a început campania în 591, iar în 593, generalul Priscus îi alungă pe avari dincolo de Dunăre - sursa: Wikipedia) în contra lor, trecu Dunărea cu Commentiolus în regiunea Tisei, aduse de acolo 3.000 Avari, 8.000 Slavi şi 6.000 «alţi barbari», pe care-i aşează la Tomi în anul 600.“
 
Notă
Potrivit Wikipedia:
1. „Avarii au fost un popor migrator provenit din Asia Centrală, a cărui limbă era probabil din grupul de limbi turcice. Iniţial, şi-au stabilit un hanat pe râul Volga şi în Europa Centrală (Câmpia Panonică) în Evul Mediu Timpuriu (secolul al VI-lea), fiind, timp de două secole, o putere militară de temut între Imperiul Franc şi Imperiul Bizantin. În jurul anilor 463 îşi fac apariţia în zona Mării Negre.
 
2. Flavius Mauricius Tiberius Augustus (c. 539, Arabissus - 602, Constantinopol), cunoscut sub numele de Mauriciu/Maurikios, a fost împărat bizantin între 582 şi 602. El a fost ultimul membru al dinastiei iustiniene. Mauriciu s-a născut în Arabissus, în Cappadocia. A intrat în cariera militară şi în 572 a ajuns comandant al armatei bizantine. El a fost adoptat de Tiberiu I şi l-a succedat la tron.
 
În 579, în timpul războaielor Sassanide, a fost numit comandant suprem al trupelor bizantine din Asia. În 581 a obţinut o victorie zdrobitoare împotriva perşilor, iar un an mai târziu s-a căsătorit cu Constantina, fiica lui Tiberiu. Când a ajuns pe tron, a început să plătească tribut avarilor, iar imperiul a fost devastat de războaiele cu perşii şi slavii. În 586 a obţinut, la Dara, o victorie zdrobitoare asupra perşilor, oprind înaintarea perşilor pentru doi ani. După aceasta, Mauriciu a impus o uniune între Biserica Armeniană şi Patriarhia de la Constantinopol.
 
După victoria din est, Mauriciu s-a îndreptat cu atenţia spre Balcani, unde avarii, împreună cu slavii, ocupaseră cetatea Sirmium şi asediau oraşul Thessaloniki. Mauriciu a început campania în 591, iar în 593, generalul Priscus îi alungă pe avari dincolo de Dunăre. În 598, avarii au făcut pace, iar în 601, slavii au suferit o înfrângere umilitoare la nord de Dunăre.
În 602, trupele dunărene s-au revoltat împotriva împăratului sub conducerea lui Focas. Ei l-au forţat pe Mauriciu să abdice şi să fie desemnat împărat Teodosiu sau generalul Germanus, dar revolta a luat amploare şi Mauriciu a fost nevoit să fugă cu familia sa la Nicomedia (azi, Izmit, Turcia). Nu a apucat să iasă din oraş, fiind executat de trupele lui Focas, care a devenit împărat. Mauriciu este autorul cărţii militare Strategikon.
 
3. Iustinian I, zis „cel Mare“ (Flavius Petrus Sabbatius Justinianus), a fost împărat bizantin în perioada 527 - 565. Iustinian s-a născut în 482 în satul Tauresium (într-o familie de ţărani traco-romani sau iliro-romani), sat situat lângă Justiniana Prima, din prefectura romană Iliria. Familia lui era vorbitoare a limbii latine, iar Iustinian era nepotul viitorului împărat Iustin I, care a făcut după anul 470 carieră militară în armata împăratului Leon I al Imperiului Roman de Răsărit (457-474).
 
Visul lui Iustinian a fost să reconstruiască Imperiul Roman (creştinat însă) prin unirea celor două imperii, de apus şi de răsărit. A reuşit, în parte, prin generalul său Belisarie care a cucerit Peninsula Italică şi nordul Africii. Încercările grele din punct de vedere militar şi financiar de cucerire a Italiei, începute de Belisarie şi încheiate de Narses (un alt general), nu au avut un efect îndelungat. În 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian.
 
Una dintre cele mai mari realizări ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman, începută în 529. Iustinian a încercat să revitalizeze societatea romană, aflată în ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uriaşă operă de sistematizare a dreptului clasic şi postclasic, astfel încât să poată fi aplicat la realităţile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.
 
Iustinian, un creştin convins, a jucat un rol important în istoria Bisericii. El însuşi a întocmit tratate religioase, a condus adunări bisericeşti (sinoade) şi a întemeiat episcopia Iustiniana Prima. A reconstruit biserica Hagia Sophia (Sfânta Sofia), un monument remarcabil al arhitecturii universale, care, după mai multe încercări ale foştilor împăraţi, a fost finalizată.
A murit la 11 noiembrie 565, în Constantinopol“.
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
#citeştemaideparte
#capitolul II. Barbarii, avarii
#TOMI - CONSTANŢA CARTE (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc

 #citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Hunii lui ATTILA atacă Cetatea Tomis

Cetatea Tomisului în epoca romano-bizantină (III) - Comorile ascunse, Iustinian şi ultima epocă de aur

Tomi - Constanţa, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)