#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc. BULGARII distrug CONSTANȚA din temelii

„Cu împingerea Bulgarilor pe scena istorei, Tomi - Constanția își traește ultimile zile.
 
Durostorum, Dorystolon, Dârstor (Silistra) (1) dobândește mai întâi importanță militară (așezarea unui strateg aci, anume Țițikios - după spusele lui Cedren - cronicar bizantin), apoi administrativă și bisericească.
 
Subt cel de-al treilea fiu al lui Cubrat (n.a. - Kubrat sau Kurt a fost un conducător bulgar despre care se consideră că este cel care a format confederația Vechea Bulgarie Mare IN 632. Se spune că a realizat acest lucru prin cucerirea unor ținuturi ale avarilor și unirea tuturor triburilor bulgare sub o singură conducere), Asparuh (2), Bulgarii se stabilesc în Bugeacul basarabean (3). În contra lor pornește Constantin IV Pogonatul (668-85), dar nu putu ajunge până la ei, din cauza gutei de care suferia și se oprește la Mesembria. Trupele nu și-au făcut datoria, așa că Bulgarii prinseră curaj și trecând Dunărea urmăresc pe Imperiali.
 

Atunci au ocupat Constanța (680), pe care o distrug din temelii

 
Apoi s’au revărsat peste Moesia răsăriteană, unde au fost primiți ca federați și unde s’au statornicit, până în ziua de azi. Reședința primilor Țari bulgari n’a fost la Preslav. Marele bizantinist francez, G. Schlumberger (n.a. - Léon Gustave Schlumberger, n. 17 octombrie 1844, Guebwiller, Alsacia; d. 9 mai 1929, Paris, a fost un istoric și arheolog francez, membru de onoare străin - 1906 al Academiei Române) evidențiază documentat, că Pereiaslavetz pe Dunăre a fost întâia capitală a Statului bulgar. Este neînsemnatul sat românesc Prislav, așezat la 10 km mai jos de Tulcea, pe brațul Sf. Gheorghe (Ctin. Moisil, Buletinul Comisiunii monumentelor istorice II. 2. 87-8).
 
Centrul puterii lor militare era însă la Dorystolon. Așa se explică de ce toate expedițiile Bizantinilor împotriva Bulgarilor s’au făcut totdeauna spre Drăstor și spre gurile Dunării (Jirecek. Gesch. der Bulg. 106. In: L. 99 si XXIX. pag. 21).
 
În orașe și castele, Bulgarii găsiră o populație vorbind grecește si latinește, căreia îi impuse limba slavonă. De atunci datează începuturile Imperiului bulgar al Țarilor, care a durat până în veacul al Xl-lea, când Vasile II Bulgaroctonul restabilește vechia graniță bizantină la Dunăre.
 

Peste o viață de 14 veacuri a orașului nostru se aștern mormane de dărâmături

 
Bulgarii lui Asparuh l-au ras din temelii. Constantiana nu mai e decât rămășițele unui trecut măreț, peste care de acum înainte va răsuna pentru multă vreme cântecul cobitor al cucuvaiei. Din lungul șir al Țarilor bulgari, sa ne oprim un moment asupra lui Petru, care e contimporan lui Constantin Vll-lea Porfirogenitul (913-59). Acest Împărat scriitor pomenește în lucrarea sa «De administrando imperio» (Ed. Bonn. 79) despre Constanția, când vorbește de cursele hoțești ale Rușilor pe Mare către Constantinopol. El spune: «până la Selina, unde se varsă Dunărea, Rușii care veniau dela gura Niprului (fluviul Alb) aveau a se teme de Pecenegi, care-i urmăreau; iar dela Selina, nu se mai tem, căci intrau în țara Bulgarilor. Dela gura Dunării, ei apucau spre Conopa; dela Conopa la Konstanția și apoi la râul Varna».
 
Constanța noastră rămăsese numai un loc de adăpost al vaselor. Nu doar că ar fi avut vre-o însemnătate ca oraș.“
 

NOTĂ
 
Potrivit Wikipedia:

(1) Durostorum, Dorystolon, Dârstor (Silistra). Județul Durostor a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Silistra. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente, teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în componența teritoriului României. Este vorba despre teritoriul din jurul actualei comune Ostrov din județul Constanța. Se învecina la nord cu județele Ilfov și Ialomița, la est cu județele Constanța și Caliacra, iar la sud cu Bulgaria.
 
(2) Asparuh al Bulgariei. Cneazul Asparuh (numit și Asparukh, Isperih sau Ispor) a fost un conducător a Regatului Bulgar între 681 și 701, de asemenea este considerat întemeietorul Primului Imperiu Bulgar. Asparuh a fost un membru de seamă al clanului Dulo, ce se considera urmaș al lui Attila, regele hunilor.
 
(3). Bugeacul este Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.
 
 
Mai multe despre istoria Tomi aflați din monografia „Tomi - Constanța“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
 
#citeștemaideparte
#capitolul II. BULGARII
#TOMI-CONSTANȚA CARTE (1931)
#Autor M. IONESCU-DOBROGIANU
 
Citește și:
 

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc

 

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc. Hunii lui ATTILA atacă Cetatea Tomis

 

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc. Avarii nu au reușit să cucerească TOMIS


 
Tomi - Constanța, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Istoria Dobrogei - Bibliografie Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

09 Mar 2024 3698

Istoria Dobrogei - Bibliografie Pausania (sec. II) - „Descrierea Greciei”

27 Jan 2024 6783

Istoria Dobrogei - Bibliografie Polyainos (sec. II) - „Stratageme”

19 Jan 2024 1839

Istoria Dobrogei - Bibliografie Rufus (sec. I) - „Istoria lui Alexandru cel Mare Macedoneanul”

21 Oct 2023 2847

Istoria Dobrogei - Bibliografie Phylarchos (sec. III î. H.) - „Istorii”

14 Jul 2023 3233

Constănțeanul care și-a așternut poveștile pe foaie, deși nu avea vedere 32 de ani de la decesul lui Marin Iancu Nicolae

16 Feb 2023 1418

90 de ani de la naștere Omagiu adus ilustrului Adrian V. Rădulescu, cel pentru care „Dobrogea a fost viața lui“

16 Aug 2022 2325

Constanța culturală O sărbătoare a „literelor” dobrogene

09 May 2022 3350

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Curs de pedagogie“, de Ion Găvănescu

02 Mar 2022 36028

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „O nevastă româncă în traiul pămîntesc și’n vieța după morte“, de Bogdan Petriceicu-Hasdeu

28 Feb 2022 36830

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Curs de psihologie“, de Constantin Rădulescu-Motru

25 Feb 2022 36631

​#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Critică dramatică“ de Mihail Dragomirescu

23 Feb 2022 2978

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Annales de l’institut oceanographique, tome XIII, fasc II - La vie dans la mer noire“, de Grigore Antipa

21 Feb 2022 3069

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informaţie „Pedagogia contemporană. Probleme şi curente“, de George G. Antonescu

18 Feb 2022 3378

#DobrogeaDigitală - Acces universal la informație „Nascerea la români. Studiu etnograficu“, de Simion Florea Marian

16 Feb 2022 3667