#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Cumanii în veacul al XI-lea în Dobrogia

„Cumanii (1). Abia sfârşi Alexe războiul cu Pecenegii şi un neam înrudit cu ei, Cumanii, ameninţă Imperiul pe la Nord.
Ana Comneana (2) povesteşte că, pe când tatăl ei îşi concentrase armata la Anchialos, primeşte vestea «dela o căpetenie a Valahilor, anume Pudilos (foarte probabil, Badila. La Nicoliţel sunt - „viile Bădilă“), care, sosind în timpul nopţii în lagăr, înştiinţează pe Împărat despre trecerea Cumanilor peste Dunăre» (Alexiada).
 
Şi tot scriitoarea bizantină adaogă mai departe: «că Cumanii conduşi de Valahi, reuşiră a trece prin pasurile Balcanilor spre Goloe», în bazinul superior al Tundjei.
 
Că aceşti Valahi aflători în drumul Cumanilor să fi cunoscut strâmtorile munţilor, trebuie să admitem, că se aflau locuind prin Dobrogia până în
Balcanii răsăriteni. Rezultatul acestei campanii - întâmplată în anul 1095 - a fost înfrângerea Cumanilor şi întinderea graniţelor Imperiului pana în Balcani.
 
Fiul şi urmaşul, loan II Comneanul (3) (1118-1143) împinse marginile Imperiului până la Dunăre. Timp de un veac (1027-1118) nu se mai pomeneşte nimic despre oraşul nostru.

Ne oprim la sfârşitul glorioasei domnii a lui Emanuil Comneanul (4) (1143-1180), care a purta războaie şi în stânga Dunării, împotriva Cumanilor şi a Ungurilor în care Leon Batatzcs începe operaţiile contra Ungurilor dela cetăţile pontice «luând cu el o mare ceată de Valahi, despre care se spune că ar fi coloni italici de odinioară» (Cinnamus) (vezi punctul 5). În urma acestor lupte cu o legitimă satisfacţie cronicarii bizantinii, Cinnamus şi Nicetas Choniates, încheie domnia lui E. Comneanul, prin cuvintele:
 
Imperiul îşi atinse hotarele din timpurile de glorioasă amintire“.
 

NOTĂ

 
Potrivit Wikipedia:
(1) „Cumanii (numiţi în trecut cománi şi Polovţi) au fost un popor originar din Asia, din grupul turcilor-kîpceak. Secolul al IX-lea i-a surprins pe cumani în spaţiul geografic dintre fluviile Ural şi Volga, în apropierea pecenegilor. După mutarea (migrarea) pecenegilor spre vest, între Nistru şi Carpaţi, pe la finele secolului al IX-lea, cumanii au luat locul acestora dintre Don şi Nipru. În a doua jumătate a secolului al XI-lea, după ce resturile hoardelor pecenegilor rămase în urma decimării lor în bătăliile cu Imperiul Bizantin s-au mutat peste Dunăre, cumanii au luat în stăpânire (1070-75) teritorii ocupate până atunci de românii şi pecenegii dintre Nistru şi Carpaţi, iar resturile pecenegilor s-au contopit cu ei.
 
(2) Ana Comnena ( Anna Komnēnē; 1 decembrie, 1083 - 1153) a fost o prinţesă bizantină, fiica împăratului Alexie I Comnenul şi a Irinei Ducas. Este una dintre primele femei istoric cunoscute, scriind opera biografică Alexiada, în care relatează evenimentele din timpul domniei tatălui ei. Este sora împăratului bizantin IOAN al II-lea Comneanul şi mătuşa împăratului bizantin Emanoil Comneanul (vezi mai jos).
 
(3.) IOAN al II-lea Comneanul, împărat bizantin, fiul împăratului Alexie I Comnenul, fratele Anei Comnena şi tatăl împăratului Emanoil Comneanul.
 
(4) Emanoil Comneanul sau Manuel I Komnenos - 28 noiembrie 1118 - 24 septembrie 1180).
 
(5) Cinnamus sau Joannes Kinnamos sau John Cinnamus (născut la scurt timp după 1143, a murit după 1185) a fost un istoric grec.
 
Sursa foto 1: Wikipedia - „Manuscript miniature of Manuel I. Part of double portrait with Maria of Antioch, Vatican Library, Rome“. Atribuire: „By Uploader: User:Tokle [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons (https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/af/Manuel_I_Comnenus.jpg). Foto 2: ZIUA de Constanța.
 
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
#citeştemaideparte
#capitolulII. CUMANII
#TOMI-CONSTANTA monografie(1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul doi. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Hunii lui ATTILA atacă Cetatea Tomis

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. Avarii nu au reuşit să cucerească TOMIS

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANȚA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. BULGARII distrug CONSTANȚA din temelii

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc. RUŞII. Masacru în CONSTANŢA

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanţa veacului de mijloc Pecenegii. CONSTANȚA în veacul distrugerilor şi al sângelui

Tomi - Constanţa, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)