Ziua Dobrogei

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)



Proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română - face parte integrantă din seria acţiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanţa. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol  (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.



Continuăm seria evocărilor celor două mari personalităţi prin vocea colegilor academicieni, cu discursul acad. Gheorghe Benga (CV în secţiunea „Documente“), susţinut cu prilejul şedinţei omagiale din 8 octombrie 2018, desfăşurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniţi de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „Academica“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018). Gheorghe Benga este membru titular al Academiei Române din 5 iunie 2015 (membru corespondent - 29 noiembrie 2001). Prof. Benga a descoperit în 1986 proteinele canal pentru apă, descoperire care a primit in 2003 premiul Nobel pentru chimie, dar premiul a fost acordat unor oameni de ştiinţă americani care au preluat cercetările prof. Benga. Abia după acordarea acestui Nobel, americanii au recunoscut întâietatea românului Benga în descoperirea premiată.



„O frumoasă tradiţie în Academia Română este ca marile personalităţi să fie onorate prin omagierea lor la împlinirea unor vârste frumoase. Consider ca fiind foarte bine venită onorarea colegului şi prietenului profesor Petre T. Frangopol (cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani), azi, 8 octombrie 2018, în Aula Academiei Române şi felicit pe organizatorii acestui eveniment: Acad. Victor Voicu şi Secţiile de Ştiinţe Chimice şi de Ştiinţe Fizice.
Am o foarte veche admiraţie pentru profesorul Petre T. Frangopol încă din tinereţe, admiraţie care a crescut pe măsura scurgerii anilor.

Cred că Domnia sa merită pe deplin titlul pe care l-am ales pentru luarea mea de cuvânt. Preocupat de câteva decenii de Excelenţa în ştiinţă, învăţământ, viaţă academică românească, de Elitele cercetătorilor români, dar şi de problemele actuale sociale şi economice ale României de după 1990 (de pildă „decapitarea industriei chimice româneşti” şi necesitatea „reindustrializării României”) prof. Petre T. Frangopol abordează conceptul Excelenţei opus Mediocrităţii în zeci de publicaţii, începând cu articolele publicate în suplimentul săptămânal „Aldine” al ziarului România liberă, în alte ziare din Bucureşti, Iaşi, Constanţa, ca şi în Curierul de Fizică (publicaţie a Societăţii Române de Fizică şi a Fundaţiei Horia Hulubei), Revista de chimie, Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie (RPPS, pentru care s-a zbătut să găsească finanţare).

Apoi a publicat mai multe volume (majoritatea la editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca) dedicate Elitei cercetătorilor români (primul chiar cu titlul acesta), acei oameni de ştiinţă (scientists în engleză) sau savanţi (savantes în franceză), care sunt valori autentice ale culturii române (ştiinţa fiind parte a culturii), care s-au impus în ştiinţa mondială, au făcut cunoscută România în lume prin ştiinţă, aceştia reprezentând Excelenţa. Din păcate, în mare măsură aceşti cercetători sunt adesea ignoraţi în propria ţară de către cei ce decid soarta ştiinţei româneşti (şi a lor), ba chiar hărţuiţi, în schimb fiind promovaţi alţi „cercetători”, care sunt de fapt „pseudo-valori” sau chiar „non-valori” (ei reprezintă Mediocritatea). Profesorul Petre T. Frangopol abordează aceste probleme în mai multe volume intitulate „Mediocritate şi Excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România”.

Trebuie subliniat că în grupul celor ce reprezintă Excelenţa se regăsesc membri ai Academiei Române (mai mult chiar, unii cercetători selectaţi de către profesorul Frangopol şi prezentaţi în volumele sale au devenit ulterior membri ai Academiei Române). După mulţi ani (prea mulţi în opinia mea) a fost recunoscută şi valoarea sa, fiind ales membru de onoare al Academiei Române.

Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei, care s-a impus în România şi pe plan internaţional în chimie, radiochimie, biochimie, biofizică şi politica ştiinţei şi de aceea îl consider o Excelenţă a Excelenţei. Profesorul Petre T. Frangopol a jucat şi joacă un rol de seamă în viaţa mea. Îmi amintesc de prima discuţie pe care am avut-o în 1977, într-un laborator al Disciplinei de Biochimie a Institutului de Medicină şi Farmacie - IMF - Cluj-Napoca (devenit ulterior Universitatea de Medicină şi Farmacie - UMF - „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca), eu fiind pe atunci asistent universitar la disciplină. Eram absolvent al Facultăţii de medicină a IMF şi al Facultăţii de chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Tocmai mă înapoiasem după 12 luni de specializare în Anglia (post-doc în laboratorul prof. Dennis Chapman), unde învăţasem aplicarea în studiul biomembranelor a unor tehnici moderne biofizice de biologie moleculară, între care marcarea cu spin („spin labelling”) şi rezonanţa magnetică nucleară (RMN).

Mentorii mei, prof. Ioan Manta (care mi-a fost şi conducător de doctorat) şi prof. Octavian Bârzu (ce preluase conducerea disciplinei după pensionarea prof. Manta) mi-au încredinţat conducerea unui colectiv de cercetare (primul „grup Benga”), din care făceau parte cadre didactice şi studenţi. Profesorul Petre T. Frangopol mi-a oferit şansa de a începe o colaborare ştiinţifică.

Domnia sa era cu 11 ani „mai mare” decât mine, fiind un cercetător cu o formare mai completă şi cu o experienţă de cercetare mai mare, dobândite prin studii universitare (inginerie chimică la Institutul Politehnic din Iaşi, specializare în fizica şi tehnologia nucleară în cadrul Facultăţii de fizică a Universităţii din Bucureşti, seria unică 1956 - 1957), după care a fost angajat la IFA. Detaşat la Politehnica din Bucureşti a lucrat în laboratorul de chimie organică al prof. C. D. Neniţescu (1958 - 1964), apoi a obţinut doctoratul în chimie organică la Institutul Politehnic din Timişoara, sub conducerea prof. Giorgio Ostrogovich (1968). A efectuat stagii post doctorale în: Canada (Ottawa, 1969 - 1970), S.U.A. (Washington D.C., 1970 - 1971), Germania (bursier Humboldt, 1972).

Am fost onorat că un cercetător cu o „carte de vizită” impresionantă (prin realizări concrete, nu doar prin „titluri”) îmi propune să colaborăm, mai ales că temele propuse valorificau specializarea mea ca post-doc şi se încadrau în programele de cercetare ce mi le propusesem. Profesorul Frangopol m-a invitat să-i vizitez laboratorul la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) Măgurele - Bucureşti, unde am avut onoarea de a o cunoaşte pe distinsa soţie dr. Maria Frangopol, excelent cercetător şi OM deosebit. Cei doi soţi lucrau împreună, fiind conducătorii „grupului prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol”, în care mai lucrau şi tineri cercetători cărora prof. Frangopol le finanţa posturile obţinute prin contractele sale. A început astfel o colaborare fructuoasă de câteva decenii între „grupul prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol” de la IFIN Măgurele - Bucureşti şi „grupul Benga” de la IMF Cluj-Napoca; după înfiinţarea (în 1978) a Disciplinei de Biologie Celulară, subsemnatul preluând conducerea ei, „grupul Benga” s-a dezvoltat.

Voi reda concret unele dintre cele mai valoroase rezultate ale colaborării dintre cele două grupuri. Probabil că formarea unor tineri cercetători cărora noi le-am creat posturi şi condiţii de muncă, i-am învăţat „cum se face ştiinţa”, este unul dintre cele mai de seamă rezultate. Dar să redau concret şi unele programe de colaborare şi rezultatele ştiinţifice obţinute, valorificate prin publicarea lor în jurnale importante din România şi din străinătate, inclusiv cele cu factor de impact.

Prima temă de colaborare a celor două grupuri a urmărit caracterizarea prin rezonanţă electronică de spin (RES) cu markeri specifici a interacţiunilor moleculare dintre proteine-lipide, lipide-lipide, în sisteme model şi pe membrane naturale, precum şi a efectelor unor medicamente. Pentru mine a fost o continuare a cercetărilor începute în Anglia în laboratorul prof. Dennis Chapman, însă laboratorul soţilor Frangopol de la IFIN era unul dintre puţinele laboratoare din lume în care se sintetizau markeri de spin, iar unii s-au obţinut prin colaborarea dânşilor cu grupul prof. Rozantsev din Moscova. Soţii Frangopol au adus în colaborare markerii de spin şi expertiza „chimică”, iar eu am adus expertiza de preparare a probelor biologice: proteine, membrane artificiale sau modele de membrane (vezicule numite liposomi), membrane eritrocitare, membrane subcelulare hepatice - microsomi (ce sunt vezicule derivate din reticulul endoplasmic), de marcare cu spin, de efectuare a măsurătorilor la spectrometrul RES şi de interpretare a spectrelor.

Amintesc lucrări publicate prin colaborarea dintre „grupul prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol” şi „grupul Benga”: V.D. Sholle, E.Sh. Kagan, V.J. Michailov, E.G. Rozantsev, P.T. Frangopol, Maria Frangopol, V.I. Pop, Gh. Benga, A new spin label for SH groups in proteins: The synthesis and some applications in labelling of albumin and erythrocyte membranes, Rev. Roum. Biochim., 17, 291-298, 1980; P.T. Frangopol, Gh. Benga, M.S. Ionescu, Maria Frangopol, O. Popescu, V.I. Pop, Aplicaţiile markerilor de spin în studiul membranelor biologice, Bul. Acad. Şt. Med., nr. 1/1982, pp.39-49; Gh. Benga, V.I. Pop, M. Ionescu, Adriana Hodârnău, Rozalia Tilinca, P.T. Frangopol, Comparison of human and rat liver microsomes by spin label and biochemical analyses, Biochim. Biophys. Acta, 750, 194-199, 1983; Gh. Benga, I.C. Dânşoreanu, Maria Frangopol, P. T. Frangopol, Unele aplicaţii ale markerilor de spin în studiul albuminei serice şi a membranelor biologice, Rev. Chim. 59 (11), 1255-1259, 2008.

Trebuie să subliniez că prof. Petre T. Frangopol m-a învăţat cum se scriu proiecte de contracte de cercetare ştiinţifică spre a fi aprobate şi finanţate, dansul având o experienţă deosebită pentru obţinerea de fonduri din ţară şi din străinătate. A fost pentru mine un adevărat profesor pe această linie, la fel şi pentru regretatul şi talentatul om de ştiinţă care a fost biofizicianul dr. Vasile V. Morariu (Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară -ITIM - din Cluj-Napoca).

Printr-un contract de cercetare cu Academia de Ştiinţe Medicale (ASM) eu am obţinut dotarea Disciplinei de Biologie Celulară a IMF Cluj-Napoca cu spectrometrul RES ART-6 produs la IFIN. Am folosit aparatul pentru realizarea cercetărilor menţionate mai sus prin colaborarea cu „grupul prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol”, dar am elaborat împreună şi două ample publicaţii (sub forma de reprint, tipărite la Institutul Central de Fizică (ICFIZ) al IFIN), privind marcarea cu spin şi folosirea spectrometrului RES ART-6. Aceste două publicaţii au fost: P.T. Frangopol, Maria Frangopol, M.S. Ionescu, V.I. Pop, Gh. Benga, Markeri de spin. Aplicaţii în biologie, Reprint ICEFIZ RB-3, noiembrie 1980; Reprint ICEFIZ RB-3, noiembrie, 1980; M.S. Ionescu, V. Strujan, Maria Frangopol, M. Ciobanu, V.D. Sholle, Gh. Benga, P.T. Frangopol, Folosirea spectrometrului RES ART-6 IFIN în studii cu markeri de spin, Reprint ICEFIZ RB-4, iunie, 1981. Astfel s-a contribuit la informarea teoretică şi practică a tuturor cercetătorilor din România interesaţi de utilizarea unei tehnici moderne de biofizică, biochimie şi biologie moleculară.

De menţionat că între autorii lucrărilor publicate ca valorificare a colaborării dintre „grupul prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol”, pe de o parte şi „grupul Benga”, pe de altă parte, au fost incluşi tineri din ambele grupuri. Exemple de asemenea lucrări sunt: Gh. Benga, M. Ionescu, O. Popescu, V. I. Pop, Effect of chlorpromazine on proteins in human erythrocyte membranes as inferred from spin labeling and biochemical analyses, Molecular Pharmacology, 23, 771-778, 1983; Gh. Benga, O. Popescu, R.P. Holmes, V.I. Pop, NMR studies on the mechanism of water diffusion through human erythrocyte membranes, Bulletin of Magnetic Resonance, 5, 265, 1983; Gh. Benga, V.I. Pop, O. Popescu, M. Ionescu, V. Mihele, Water exchange through erythrocyte membranes: Nuclear magnetic resonance studies on the effects of inhibitors and of chemical modification of human membranes, J. Membrane Biol., 76, 129-137, 1983.

O lucrare importantă realizată împreună cu profesorul Frangopol este următoarea: Gh. Benga, Adriana Hodârnău, M. Ionescu, V.I. Pop, P.T. Frangopol, V. Strujan, R.P. Holmes, F.A. Kummerow, A comparison of the effects of cholesterol and 25-hydroxy-cholesterol on egg yolk lecithin liposomes: spin label studies, Ann. New York Acad. Sci., 414, 140-152, 1983, lucrarea fiind publicată în volumul „Biomembranes and Cell Function” (F.A. Kummerow, Gh. Benga, R.P. Holmes, eds.), cuprinzând lucrările prezentate la un workshop româno-american organizat de F.A. Kummerow şi Gh. Benga (New York, 1982). Această lucrare a fost rezultatul includerii profesorului Fred A. Kummerow şi a dr. Ross P. Holmes (Univ. of Illinois, Urbana-Champaign, SUA) în colaborarea dintre „grupul prof. Petre T. Frangopol şi dr. Maria Frangopol”, pe de o parte şi „grupul Benga”, pe de altă parte.

Prof. Frangopol, dr. V.V. Morariu, dr. Liana Ivanof şi alţi cercetători români n-au primit aprobare de a se deplasa în SUA. În Raportul înaintat la National Science Foundation (NSF) de către prof. Kummerow, iar la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (CNST) de către mine, am insistat ca să rămână deschisă invitaţia pentru aceştia să se deplaseze ulterior, ceea ce s-a realizat în cazul prof. Frangopol, dar nu şi în cazul celorlalţi.

Prof. Petre T. Frangopol a dat un sprijin important şi programului de colaborare început în 1976 între „grupul Benga” de la IMF Cluj şi „grupul Vasile V. Morariu” de la Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară - ITIM - din Cluj-Napoca privind studiul prin RMN al transportului apei prin membrana celulei roşii, program prin care s-a standardizat metodologia de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru măsurarea difuziunii (transportului) apei prin membrana eritrocitară, publicându-se lucrarea: V.V. Morariu, Gh. Benga, Evaluation of a NMR technique for the study of water exchange through erythrocyte membranes in normal and pathological subjects Biochim. Biophys. Acta, 1977, 469, 301- 310 (cea mai citată lucrare a lui Morariu, de 97 de ori pe Web of Science, aproape de pragul de 100 citări, prag considerat pentru ca un articol să fie numit Citation classic).

Benga şi Morariu au efectuat determinări de permeabilitate a hematiilor de la copii cu diferite forme clinice de epilepsie, comparativ cu copiii dintr-un lot martor. S-a observat o permeabilitate scăzută pentru apă a hematiilor de la copiii cu epilepsie, propunându-se ideea originală a existenţei unui defect de membrană cu caracter generalizat în epilepsie. S-a publicat o lucrare pe această temă: Gh. Benga, V. V. Morariu, Membrane defect affecting water permeability in human epilepsy, publicată în Nature, 265, 1977, 636-638. Datele clinice au fost prelucrate de dr. Ileana Benga (soţia dr. Gh. Benga) care lucra în Clinica de Neuropsihiatrie infantilă a I.M.F. Cluj-Napoca, iar din întâmplare şi Cornelia Morariu (soţia lui Vasile Morariu) era intern în clinica respectivă. De aceea, în lucrare, cei doi autori confirmă ajutorul important dat de Ileana Benga şi Cornelia Morariu (care meritau să fie incluse între autori).

Eu planificam experienţa decisivă de identificare a proteinei implicată în transportul apei prin membrana eritrocitară, iar pentru aceasta era necesară amenajarea laboratorului de lucru cu radioizotopi. Eu şi Octavian Popescu (în prezent academician) aveam dreptul de a lucra cu radioizotopi pe baza studiilor universitare (Octavian absolvise Facultatea de ştiinţe, secţia de biologie moleculară la Universitatea din Belgrad, iar eu absolvisem la UBB anul V de specializare în chimia suprafeţelor şi radiochimie). Un alt membru de bază al „grupului Benga” ce urma să facă experienţa, Ioan Victor Pop, a fost înscris la Cursul de utilizare a radioizotopilor de la IFIN Bucureşti-Măgurele (sprijinul prof. Frangopol fiind esenţial), unde a luat ca proiect de licenţă amenajarea laboratorului de radioizotopi al Disciplinei de Biologie Celulară.

După cum este descris în alte prezentări [2], prin experienţa sus-menţionată „grupul Benga”, împreună cu americanul Ross Holmes, care s-a deplasat la Cluj-Napoca, au descoperit în 1985 prima proteină canal pentru apă din membranele biologice (proteină numită în prezent aquaporina 1). Descoperirea s-a raportat în 1986 în două lucrări de referinţă („milestones papers”): Gh. Benga, O. Popescu, V.I. Pop, R.P. Holmes, p-Chloromercuri-benzenesulfonate binding by membrane proteins and the inhibition of water transport in human erythrocytes, Biochemistry, 25, 1535-1538, 1986; Gh. Benga, O. Popescu, Victoria Borza, Ana Mureşan, V.I. Pop, I. Mocsy, A. Brain, J. Wrigglesworth, Water permeability of human erythrocytes: identification of membrane proteins involved in water transport, Eur. J. Cell Biol., 41, 252-262, 1986.

Din păcate Premiul Nobel pentru chimie pe 2003 a fost acordat pentru această descoperire unui savant american, care a redescoperit aceeaşi proteină din întâmplare, publicând prima lucrare la 2 ani după lucrările publicate de „grupul Benga”. Prof. Petre T. Frangopol a fost primul pe care l-am contactat (la telefon) când a fost anunţată nominalizarea laureatului. Reacţia profesorului Frangopol a fost promptă: „E un nou caz Paulescu, trebuie să reacţionăm!” M-a sprijinit în acţiunea pe care am început-o atunci, de recunoaştere a priorităţii mele în descoperirea primei proteine canal pentru apă, prin strângerea de semnături de sprijin a petiţiei pentru recunoaşterea lui Gheorghe Benga ca un descoperitor al primei proteine canal pentru apă în membrana celulei roşii sanguine umane, cu câţiva ani înaintea lui Peter Agre (Premiul Nobel pentru Chimie în 2003).

În sprijinul petiţiei au semnat mii de oameni de ştiinţă din întreaga lume, între care Laureatul Nobel, George Emil Palade, precum şi marea majoritate a membrilor Academiei Române. Am spus în Adunarea Generală a Academiei din 16 dec. 2003 că pentru mine fiecare semnătură are aceeaşi valoare ca şi cea a prof. Palade. De subliniat că Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a fost prima care a recunoscut în scris (sub semnătura preşedintelui secţiei, acad. Mihai Drăgănescu) prioritatea mea ca întâiul descoperitor al primei proteine canal pentru apă. Secţia de Ştiinţe Medicale, sub semnătura preşedintelui secţiei acad. Victor Voicu este a doua ce a recunoscut această prioritate. Mai multe secţii ale Academiei Române mi-au trimis Tabelul cu semnături ale membrilor secţiei, în care marea majoritate a membrilor (sau chiar toţi) au semnat sprijinul petiţei, dar secţia în ansamblu n-a comunicat decizia de recunoaştere a omisiunii mele de la Premiul Nobel pentru Chimie pe 2003, aşa cum au făcut Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei şi Secţia de Ştiinţe Medicale.

Apreciez în mod cu totul deosebit că au semnat şi foarte mulţi membri ai secţiilor „umaniste”, între care acad. Răzvan Theodorescu (pe atunci preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, în prezent şi vicepreşedinte al Academiei Române, prezent la evenimentul de azi) a scris un comentariu plin de înţelepciune pe site-ul Ad Astra (în prezent semnăturile se află pe site-ul gheorghebenga.ro).

Subliniez de asemenea că dl. acad. Ioan Dumitrache mi-a dat în scris recunoaşterea priorităţii mele din partea CNST, în calitatea ce o avea pe atunci de preşedinte al acestui for de conducere a întregii activităţi de cercetare ştiinţifică din România. Dintre Filialele Academiei Române numai cea din Cluj-Napoca şi-a exprimat în scris (sub semnătura preşedintelui de atunci al Filialei, acad. Ionel Haiduc) recunoaşterea omisiunii mele de la Premiul Nobel pentru Chimie pe 2003.

Îi sunt recunoscător prof. Petre T. Frangopol pentru promovarea descoperirii româneşti a primei proteine canal pentru apă din membranele biologice în foarte multe publicaţii [3], precum şi ca Invited Speaker, susţinând Opening Lecture la congresul pe care l-am organizat în 2015: The Second World Congress on Water Channel Proteins (Aquaporins and Relatives) Celebrating the 30th Anniversary of the Discovery of the First Water Channel Protein (Later Called Aquaporin 1), 6-10 May 2015, Cluj-Napoca, Romania". La congres dl. acad. Victor Voicu a prezidat o Sesiune în care s-a impus prin profesionalism, comentarii pertinente, astfel că am primit de la participanţi de înaltă clasă din Japonia, Germania, China, aprecieri din cele mai favorabile privind calităţile Domniei sale de om de ştiinţă.

Este de remarcat că realizasem cercetările „de valoare Nobel” încă din 1986, însă dosarul meu de candidat la primirea în Academia Română (depus în 1990) a fost „pus bine” în dulapul din spatele biroului acad. Nicolae Cajal (vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale), până ce prof. Frangopol i l-a semnalat. Astfel am devenit m.c. al Academiei în 2001, iar m.t. în 2015 (deci după încă 14 ani), când acad. Victor Voicu, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale şi secretar general al Academiei Române şi acad. Emil Burzo (preşedinte al Filialei Academiei din Cluj-Napoca) m-au susţinut insistent, iar m.t. ai Secţiei m-au votat în unanimitate.

În fine, prof. Petre T. Frangopol a fost primul dintre puţinii colegi profesori universitari şi membri ai Academiei Române care au reacţionat când, la 1 oct. 2009, am fost îndepărtat din Facultatea de Medicină Clujeană la împlinirea vârstei de 65 de ani, deşi conform Legii Educaţiei în vigoare în 2009 aveam dreptul să rămân ca profesor titular până la împlinirea vârstei de 70 de ani (fiind membru al Academiei Române - singurul din UMF Cluj-Napoca pe atunci - şi al ASM). Prof. Frangopol a scris mai multe scrisori (adresate unor autorităţi, de la Preşedinţia României la Ministerul Educaţiei, de la parlamentari la Conducerea UMF Cluj-Napoca) prin care cerea să fiu reîncadrat. Mai mult, a încercat să convingă pe Decanul Facultăţii de Chimie a UBB şi pe rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca să fiu transferat ca profesor titular la una din aceste universităţi (lucru pe care legea îl permitea şi confirmat de profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei).

Subliniez că şi dl. Alexandru Mironov (reputat jurnalist, Senior editor al prestigioasei reviste Ştiinţă & Tehnică, prezent în sală) a iniţiat o campanie de presă pentru reîncadrarea mea ca profesor titular la UMF Cluj-Napoca. Demersurile prof. Frangopol, ale prof. Miclea, ale d-lui Mironov, n-au avut succes (o dovadă în plus despre felul cum românii îşi onorează valorile).

Îndepărtarea mea din UMF Cluj-Napoca n-a însemnat însă finalul carierei mele universitare şi de om de ştiinţă. De la 1 oct. 2009 am trecut cu normă întreagă ca medic primar de genetică medicală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj în Laboratorul de Explorări Genetice (laborator fondat de mine odată cu Disciplina de Biologie Celulară în 1978), acreditat ca unitate de cercetare din reţeaua ASM şi sub egida Academiei Române. Am fost invitat ca să predau (ca profesor asociat) biologia celulară şi moleculară la linia engleză de la Fac. de medicină a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” (UVVG) din Arad, beneficiind şi de colaborarea ştiinţifică cu cercetători de la Institutul de Ştiinţe ale Vieţii (ISV) din cadrul UVVG, un institut dotat la nivel mondial (e un adevăr) prin meritele prof. univ. dr. Aurel Ardelean, „ctitorul” UVVG, rector fondator şi preşedinte al universităţii. Fac parte din Consiliul ştiinţific al ISV, condus de către Laureatul Nobel Stefan Hell (m.o. al Academiei Române). Subliniez că şi prof. Petre T. Frangopol a fost o vreme profesor asociat la UVVG, bucurându-se de o unanimă apreciere. Totodată sunt profesor onorific al Universităţii din Sydney, la propunerea prof. Philip Kuchel (School of Molecular Biosciences, Universitatea din Sydney) ceea ce-mi asigură consultarea publicaţiilor din biblioteca Univ. din Sydney.

M-am bucurat nespus de mult când în 2008 UMF Cluj-Napoca i-a acordat colegului Petre T. Frangopol titlul de profesor de onoare (la iniţiativa mea şi cu sprijinul rectorului Marius Bojiţă), având în vedere meritele deosebite ale Domniei sale (expuse pe larg de vorbitorii de azi), precum şi sprijinul foarte important dat dezvoltării Disciplinei de Biologie Celulară şi Moleculară a UMF. M-am bucurat şi mai mult când Academia Română a recunoscut valoarea prof. Petre T. Frangopol, primindu-l ca membru de onoare. Am fost fericit să pot lua cuvântul atunci spre a-i susţine valoarea, după cum şi acuma sunt fericit să pot vorbi în faţa Domniilor Voastre la omagierea distinsului coleg prof. Petre T. Frangopol şi prieten.

În prezent ne aflăm, profesorul Frangopol şi cu mine, în permanentă comunicare, ceea ce pentru mine are o valoare deosebită. Dragă Petrache, îţi doresc ani mulţi cu sănătate şi cu cele mai mari satisfacţii academice, ştiinţifice şi personale!

Note

1. P.T. Frangopol, Elite ale cercetătorilor din România, matematică-fizică-chimie, Prefaţă de Prof. univ. Dr. Gheorghe Benga, Membru corespondent al Academiei Române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004.
2. Gh. Benga, Birth of water channel proteins - the aquaporins, Cell Biol. Int. 27, 701-709, 2003; Gh. Benga, Water channel proteins: from their discovery in 1985 in Cluj-Napoca, Romania, to the 2003 Nobel Prize in Chemistry and their Medical Implications, The 9th World Multi-Conference on Systemics, Cybernetics and Informatics, Orlando, Fl. (USA), 10, 99-104, 2005; Gh. Benga, Water channel proteins: from their discovery in Cluj-Napoca, Romania in 1985, to the Nobel Prize in chemistry and their implications in molecular medicine, The Keio J. Med., Tokyo, 55 (2), 64-69, 2006; Gh. Benga: The first discovered water channel protein, later  called aquaporin 1: molecular characteristics, functions and medical implications, Mol. Asp. Med., 33, 518-534, 2012; F. Marin, Facultatea de Medicină, Şcoala Medicală Clujeană şi Spitalele din Cluj (1500-2000). Scurt istoric, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită cu perspectiva medicinei şi farmaciei clujene de la origini până în zilele noastre. Sub îngrijirea: Acad. Gheorghe Benga, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2018.
3. P. T. Frangopol, L. Gavrilă, Memorandum regarding the discovery of the first water channel protein by Gheorghe Benga in Romania, a few years before Peter Agre (2003 Nobel Prize in Chemistry), Romanian J. of Genetics, 1 (2005); P. T. Frangopol, Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România, Vol. 2, Fundaţie OutNobel la Cluj-Napoca, p.257-26, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005; P. T. Frangopol, Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România, Vol. 3, Cap. 14. Gheorghe Benga, exclus de la Premiul Nobel 2003 pentru chimie, fondatorul Biologiei Celulare şi Moleculare la Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008; P. T. Frangopol, Gheorghe Benga exclus de la Premiul Nobel 2003 pentru chimie, fondatorul Biologiei Celulare şi Moleculare la Cluj-Napoca, Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie - serie nouă -, 2, 48-62, 2013.

Citește și:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“​

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică O descriere plină de farmec a tărâmului fără „samăn“ în Europa

29 Aug 2019 966

#DobrogeaAcademică Despre România în spațiul euroatlantic, la Simpozionul internațional al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“

26 Aug 2019 535

#DobrogeaAcademică Ziua Limbii Române, sărbătorită de Academia Română pe 31 august

22 Aug 2019 1002

#DobrogeaAcademică A murit o somitate a lumii academice. Legăturile cu Constanţa şi Tulcea

21 Aug 2019 1766

#DobrogeaAcademică Institutul de Lingvistică al Academiei Române reia colecţia „Vechi cărţi populare“, redeschisă de volumul „Legenda Duminicii“

21 Aug 2019 486

#DobrogeaAcademică „Arta din România, din preistorie în contemporaneitate“ - tratat de artă românească realizat de Academia Română (galerie foto)

17 Jul 2019 804

#DobrogeaAcademică Eveniment editorial la Academia Română

15 Jul 2019 992

De vorbă cu maestrul gravurii românești Florin Stoiciu, despre viitorii artiști „Ca mentor, dacă nu ești atent la fiecare, riști să distrugi niște generații și, eventual, să nu mai ai un alt Brâncuși“ (document)

13 Jul 2019 3274

#DobrogeaAcademică Sesiune omagială „Augustin Buzura“, la Academia Română

12 Jul 2019 1457

#DobrogeaAcademică Arc peste timp. Azi, olimpici internaţionali, mâine, academicieni

12 Jul 2019 1790

#DobrogeaAcademică Istoria o scrie comunitatea constănțeană. Academicienii Petre T. Frangopol și Marian-Traian Gomoiu - recunoaștere binemeritată (galerie foto + documente)

11 Jul 2019 1718

#DobrogeaAcademică Prof. Livius Trache - „Petre T. Frangopol s-a implicat în dezvoltarea şi atestarea importanţei domeniului arheometriei în România“

10 Jul 2019 935

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan-Aurel Pop - „Conducerea Academiei Române apreciază la nivel maxim inițiativa cotidianului ZIUA de Constanţa“ (document)

10 Jul 2019 1156

#DobrogeaAcademică Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu, mărturisire de suflet - „Drumul meu în viață“

09 Jul 2019 1009

#DobrogeaAcademică Prof. dr. Dragoș Vaida - „Academicianul Petre T. Frangopol, un senior al culturii românești“ (document)

09 Jul 2019 1002