#DobrogeaAcademică: Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

În continuarea acțiunilor publicistice asumate, cotidianul ZIUA de Constanța lansează proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești: Academia Română. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunității tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol  (membru de onoare al Academiei Române) și Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Constanța, în cadrul unei ședințe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”.



Deschidem astăzi seria evocărilor personalității academicianului Petre T. Frangopol cu discursul acad. Victor Voicu (CV în secțiunea „Documente“), vicepreședinte al Academiei Române, președintele Secției de Științe Medicale, susținut cu prilejul ședinței omagiale din 8 octombrie 2018, desfășurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniți de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „ACADEMICA“ a Academiei Române, nr. 10-11/2018).



„Sărbătorim astăzi un prestigios coleg, care, prin toată activitatea sa, a dovedit un constant atașament cercetării științifice românești, implicându-se neobosit într-o luptă, adesea inegală, cu opreliști și obstacole greu de depășit, și mai ales, imposibil de înțeles motivația genezei lor.

Petre Frangopol s-a născut la Constanța în 1933. După liceu urmează cursurile Institutului Politehnic din Iași, Facultatea de Chimie Industrială. Astfel Petre Frangopol devine al treilea chimist din familie, urmând tradiția acesteia. Are o carieră foarte dinamică, tumultuoasă, plină de încercări și realizări, numele lui înscriindu-se printre fondatorii unor domenii de mare interes pentru cercetarea științifică românească și internațională, pentru școala românească de chimie.

Este selecționat la Institutul de Fizică Atomică (IFA), se specializează în radiochimie și pune la punct tehnologia marcării cu izotopi a compușilor organici și prepară iodul131 în cadrul laboratorului de preparare a radioizotopilor de pe lângă Reactorul Nuclear, contribuind la crearea și dezvoltarea Centrului, de mai târziu, de producție radiochimică de la IFIN (Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, noua denumire a IFA după reorganizarea Institutului din 1976). A lucrat și a profesat la mai multe universități românești: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Departamentul de biofizică și fizică medicală la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Chimie, Catedra de chimie fizică și Departamentul de fizică al Universității Politehnice București.

A avut privilegiul de a lucra cu mari personalități ale științei românești: Acad. Horia Hulubei, Acad. C.D. Nenițescu ș.a. Are o operă de reală semnificație științifică, dar nu despre aceasta voi vorbi acum. Educația din familie l-a marcat definitiv pe prof. Petre Frangopol. Strămoșii săi, cu trei generații înainte, au fost nevoiți să emigreze, să părăsească Mesemvria (azi, Nesebăr), sat 100% cu populație grecească, aflată la sud de Varna, urmare purificării etnice, în jurul anilor 1850. Au emigrat deplasându-se spre Nord, în Dobrogea, în Kiustengeul de atunci (denumire turcească), Constanța de astăzi. Într-o relatare, după Petre Frangopol preluată și de el după o carte apărută la Paris în 1854 a Generalului Helmuth von Moltke, Șeful Statului Major al armatei prusace, scrie că „Kiustenge avea în 1840 vreo 40 de case locuite.... Era o așezare săracă de colibe din stuf, locuite de oameni zdrențăroși. Regiunea era un veritabil deșert și este uimitor de a întâlni în mijlocul Europei o astfel de situație”. Aici se dezvoltă și neamul Frangopolilor.

Tatăl lui născut la Constanța în 1887, a făcut stagiul militar și a luptat în armata română, în primul război mondial. Acest părinte, a doua generație de Frangopoli constănțeni, i-a spus fiului său Petre, pe drum, în prima zi de școală: „...tu ai nume grecesc, dar să știi că ești român ca și tatăl tău care a luptat pe front pentru această țară, pe care să o iubești ca și mine; nu ai ce căuta la școala grecească”. Sunt multe exemple de mari personalități de alte etnii care prin dedicația lor pentru români marchează istoria noastră socio-morală, civilizația și cultura românească.

Evoc câteva repere, ca un omagiu pentru prof. Petre Frangopol.  Mi-e greu să nu-mi fugă gândul la familia Babeș: respectiv la Vicențiu Babeș, fruntaș al românilor bănățeni, intelectual și membru fondator al Academiei Române și tatăl marelui medic, imunolog, patolog și întemeietor al cercetării științifice medicale în România, Victor Babeș. Acesta din urmă este cel care a înființat primul institut de cercetare științifică din România, care-i poartă numele: Institutul Victor Babeș.

Născut la Viena, mama vieneză, fiul lui Vicențiu Babeș, vine la București și se dedică medicinii românești. Evident, la sugestia puternic argumentată a tatălui său. Se pare că iubirea pentru români nu-i chiar o întâmplare. Din nou îmi vine în minte un alt personaj de mare faimă, căpitanul francez Marcel Fontaine devenind celebru prin jurnalul său.

A apărut recent în Editura Academiei Române în original, „Journal de querre. Mission en Roumanie. Novembre 1916 - Avril 1918” al Cpt. Marcel Fontaine. Ofițerul făcea parte din misiunea franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. După informațiile pe care le deținea, Marcel Fontaine era cam îngrozit că, la vârsta de 25 de ani, va desfășura activitate într-o țară departe de civilizația europeană, „terra incognito”. Era destul de îngrijorat deși avea deja o experiență a războiului. Îl frapează însă încă de la început gentilețea românilor și îl seduce peisajul Moldovei.

Se apucă să învețe românește, așa încât, în 1917, citea deja, în original, regulamentele militare românești. Misiunea Berthelot urma să se retragă în 1918 și își lua adio de la partenerii români care invariabil cântau La Marseillaise într-o atmosferă emoționantă, împărtășită de toți. Dar plecarea lui Marcel Fontaine nu însemna un adio!

Va reveni și își va relua profesia sa, respectiv activitatea didactică, în România, continuând spiritul misiunii Berthelot timp de 28 de ani (până în 1948), la liceul francez din București ca profesor și director aruncând o punte între cele două țări așa cum comenta recent prof. Jean - Paul Bled, la Conferința Internațională de la Ateneul Român din 18 septembrie a.c.
Asemenea, și nu numai, sunt familiile Gojdu și Mocioni, macedo-români emigrați din Moscopole care și-au asumat roluri majore în activitatea politică din Ardeal în a doua jumătate a sec. 19.

Nu cred că nu ne reamintim profundul, emoționantul patriotism al lui Panait Istrati, fiul unui contrabandist grec și al unei românce, un geniu prigonit de soartă. Iată, credem noi, interacțiunea dintre spirite superioare și români, spirite apte să perceapă și să înțeleagă România profundă! Prof. Petre Frangopol face parte din lumea rară a celor cărora le pasă, abordând lumea cu pasiunea celor cu convingeri ferme și repere morale și intelectuale.

În ultimii 20-25 de ani s-a implicat profund în politica științei, în scientometrie, în identificarea problemelor învățământului și cercetării științifice românești. A fost redactorul șef al Revistei de politica științei și scientometrie a Ministerului Educației și Cercetării până în 2016, când nu a mai fost finanțată. Revista era un unicat în România!

Venea cu experiența de „reviewer” al revistei „Scientometrics”, publicată de Springer.
Seria de 6 volume „Mediocritate și excelență: O radiografie a științei și învățământului din România” este remarcabilă prin acuratețea abordării și curajul comentariilor și concluziilor.
Din acest reactiv nu toată lumea îl simpatizează. Nu este un adulator de meserie. El vorbește, cu dreptate, de „mediocritatea țâfnoasă”! În același spirit publică „Elite ale cercetătorilor din România: matematică, fizica, chimie” (2004).

Organizează workshop-uri cu tematică similară cu lucrări care au apărut în volume, de exemplu „Pentru excelență în știința românească (2008)”. De asemenea, în martie 2017 organizează whorkshop-ul „Educația și cercetarea românească. Starea prezentă și perspectivă”, împreună cu Acad. Dorel Banabic și Prof. Daniel David. A depus un efort remarcabil să realizeze volumul „Istoria chimiei românești” din cadrul colecției „Civilizația românească”, închinată Centenarului, coordonată de Acad. Victor Spinei, lucrare sub tipar la Editura Academiei Române (2018).
Recent am fost alături în abordarea unei probleme de majoră actualitate și de mare impact pentru societatea românească: „Dezindustrializarea și industrializarea României”. Prin organizarea în cadrul Academiei Române a două workshop-uri, cu participarea unor experți de mare autoritate, au fost analizate cele două procese în care dezindustrializarea României a generat o adevărată catastrofă atât în zona demografică cât și a resursei umane calificate, dar și o dependență de produse chimice fabricate înainte de 1990 în România, pe care în prezent le importăm din țările vecine, care nu au rezerve de petrol și nu și-au distrus industria chimică, dimpotrivă, au dezvoltat-o.

Destinul, cu meandrele lui, moștenirea ereditară și educația sa și caracterul său au generat prin sinergia lor o personalitate demnă, directă, fermă, pe care poți conta. Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită. Îți mulțumim, stimate și iubit coleg, că traiectoria ta prin viață este alături de a noastră, se potențează reciproc, într-o sinergie care ne onorează și ne consolidează credința în destinul Academiei Române.
La mulți ani alături de noi!“

Citeşte şi:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească
    Citește în format integral

81